Mafia italiană îşi consolidează „brandul” pe reţelele sociale. Un lider al mafiei condamnat la 30 de ani de închisoare era influencer „în timpul liber”

Postările sale digitale au oferit un amestec bizar de imagini cu trandafiri şi inimi, citate ale scriitorului Paulo Coelho şi îndemnuri din lumea gangsterilor, relatează Financial Times.

După ce a strâns un număr important de urmăritori, pe pagina şi-au făcut loc postări constante care atacau măsurile dure antimafie şi regulile din închisorile statului italian. Pe cont erau prezente şi imagini cu sume mari de bani însoţite de cuvintele: „atunci când este vorba despre asta, nu poţi avea încredere în nimeni”.

„Mafia a fost mereu în căutare construcţiei de mărci, iar aici mediul s-a schimbat, dar obiectivele nu”, a declarat pentru FT, Federico Varese, expert în domeniul criminalităţii organizate la Universitatea din Oxford.

Rebelii din Congo se retrag dintr-un oraş-cheie înainte de negocierile de pace

Musk, Bezos şi Zuckerberg au pierdut zeci de miliarde de dolari după anunţarea tarifelor

„Marci criminale puternice reduc nevoia de a folosi violenţa, ca şi cum ai împrumuta bani de la mine şi ai şti că sunt în mafie, ştii deja că sunt serios. Această reputaţie mă ajută să evit violenţa, care atrage atenţia, deci construirea ei este o investiţie foarte raţională”, a adăugat Federico Varese

Pagina de Facebook „Onoare şi demnitate” a lui Torcasio, care a fost inactivă din 2017, dar rămâne online, nu include nicio promovare directă a activităţii infracţionale. În schimb, multe dintre postări se concentrează pe riscul de trădare de către cei apropiaţi, nevoia de a avea „sânge rece” şi de a respecta şefii consacraţi ai crimei organizate italiene din trecut, precum celebrul şef napolitan Camorra Raffaele Cutolo .

Anna Sergi, expert la Universitatea din Essex din Marea Britanie, a declarat că şefii mafiei şi membrii familiei lor folosesc reţelele sociale în acest mod pentru a promova şi apăra ceea ce cred că sunt valori culturale lăudabile.

„Identitatea mafiei nu este întotdeauna aceeaşi cu activităţile organizaţiei”, a spus ea. „Cei care aparţin clanurilor îl văd adesea ca pe un stil de viaţă şi un mod de a fi. Pentru aceşti oameni este firesc să îşi apăre identitatea şi valorile într-un moment în care sunt atacaţi de stat. ”