Zelenski cere ca Rusiei să-i fie retras dreptul de veto la ONU

Discursul lui Zelenski în faţa liderilor mondiali prezenţi la Adunarea Generală a ONU a avut loc miercuri, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare în timp de război de la cel de-al Doilea Război Mondial şi a ameninţat că va folosi arme nucleare pentru a apăra Rusia în ceea ce el a prezentat ca fiind o confruntare definitorie între Est şi Vest.

Moscova intenţionează să înroleze aproximativ 300.000 de soldaţi, într-o escaladare aparentă a invaziei sale în Ucraina, care a început în februarie şi care s-a soldat cu mii de morţi, milioane de persoane st strămutate şi oraşele reduse la ruine.

"A fost comisă o crimă împotriva Ucrainei şi cerem o pedeapsă corectă", a declarat Zelenski în faţa organismului ONU. "Ar trebui creat un tribunal special pentru a pedepsi Rusia pentru crima de agresiune împotriva statului nostru... Rusia ar trebui să plătească pentru acest război cu bunurile sale", a mai spus preşedintele ucrainean, îndemnând ONU să "elimine dreptul de veto" al Rusiei în calitate de membru al Consiliului de Securitate.

Zelenski a prezentat ceea ce a spus că sunt cinci condiţii nenegociabile pentru pace. Printre acestea se numără pedepsirea agresiunii ruseşti, restabilirea securităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi garanţii de securitate.

Numeroşi delegaţi de la ONU l-au ovaţionat pe Zelenski la finalul discursului său.

Mai devreme, miercuri, Putin ordonase proiectul militar într-un discurs televizat în care a anunţat, de asemenea, măsuri de anexare a patru provincii ucrainene şi a ameninţat că va folosi arme nucleare pentru a apăra Rusia, declarând: "Nu este o cacealma".

Principala sarcină a rezerviştilor va fi de a întări linia frontului din Ucraina, care are în prezent o lungime de peste 1.000 km, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.

Rezerviştii vor avea nevoie de pregătire, iar analiştii militari occidentali au declarat că vor trece câteva luni până când vor intra în acţiune.

Zborurile din Rusia s-au epuizat rapid, iar liderul opoziţiei încarcerat Alexei Navalny a făcut apel la demonstraţii în masă împotriva mobilizării.

Grupul independent de monitorizare a protestelor OVD-Info a declarat că peste 1.300 de persoane au fost reţinute în timpul protestelor până miercuri seara.

Fără a oferi dovezi, Putin a acuzat oficialii din statele NATO că ameninţă că vor folosi arme nucleare împotriva Rusiei. Aceştia ar trebui să ştie că "girueta se poate întoarce spre ei", a spus el, adăugând că Rusia "are, de asemenea, diverse mijloace de distrugere".

"Când integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată, vom folosi cu siguranţă toate mijloacele de care dispunem pentru a proteja Rusia şi poporul nostru. Nu este o cacealma".

Preşedintele american Joe Biden, într-un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU, a răspuns: "Din nou, chiar astăzi, preşedintele Putin a făcut ameninţări nucleare deschise împotriva Europei, într-un dispreţ nesăbuit faţă de responsabilităţile regimului de neproliferare."

Premierul canadian Justin Trudeau a condamnat "escaladarea iresponsabilă a războiului" de către Putin, spunând că "comportamentul lui Putin nu face decât să arate că invazia sa eşuează".

Miniştrii de externe din cadrul Grupului celor şapte economii avansate (G7) au confirmat miercuri, în cadrul unei reuniuni la New York, cooperarea lor în extinderea sprijinului pentru Ucraina şi răspunsul la securitatea alimentară şi energetică, a anunţat Ministerul japonez de Externe.

"Este clar că Rusia vrea să distrugă Ucraina", a declarat şeful politicii externe a UE, Josep Borrell. "Nu ne vom lăsa intimidaţi."

Rusia şi Ucraina au efectuat miercuri un schimb neaşteptat de prizonieri, cel mai mare de la începutul războiului şi care a implicat aproape 300 de persoane, inclusiv 10 străini şi comandanţii care au condus apărarea Mariupolului la începutul acestui an.

Printre străinii eliberaţi se numără doi britanici şi un marocan care fuseseră condamnaţi la moarte în iunie după ce au fost capturaţi luptând pentru Ucraina. De asemenea, în cadrul acordului negociat de Arabia Saudită, potrivit unui minister saudit, au fost eliberaţi alţi trei britanici, doi americani, un croat şi un cetăţean suedez.

Mişcările vin într-un moment în care Rusia se confruntă cu o serie de eşecuri pe câmpul de luptă, forţa sa de invazie fiind înfrântă în nord-estul Ucrainei.

Forţele ucrainene spun că sunt acum pregătite să pătrundă mai adânc în teritoriul pe care Moscova l-a capturat în luni de lupte grele.

"Nici o cantitate de ameninţări şi propagandă nu poate ascunde faptul că Ucraina câştigă acest război, comunitatea internaţională este unită, iar Rusia devine o paria globală", a declarat secretarul britanic al apărării, Ben Wallace.

Mobilizarea din Rusia ar putea fi cea mai riscantă mişcare politică internă din cele două decenii de mandat ale lui Putin şi vine după luni de zile în care Kremlinul a promis că nu va face aşa ceva.

Războiul a părut până acum să se bucure de sprijin popular într-o ţară în care toate mijloacele de informare independente au fost închise, iar criticile publice la adresa "operaţiunii militare speciale" sunt interzise.

Dar pentru mulţi ruşi obişnuiţi, în special din clasa de mijloc urbană, perspectiva de a fi trimis să lupte ar fi primul indiciu că războiul îi afectează personal.

În metroul din Moscova, bărbaţii puteau fi văzuţi studiind documentele de chemare.

"Întotdeauna te simţi îngrijorat în astfel de momente. Pentru că ai o soţie şi copii şi te gândeşti la asta", a declarat un locuitor pentru Reuters.

Mai mulţi experţi militari occidentali au declarat că recrutarea a sute de mii de noi soldaţi ar dura luni de zile, nu ar contribui prea mult la încetinirea pierderilor Rusiei şi chiar ar putea înrăutăţi situaţia prin atragerea de resurse de pe câmpul de luptă pentru antrenarea şi echiparea recruţilor.