Ziarul Financiar: 2025 din perspectiva liderilor europeni

În mesajul său către popor din ultima zi a anului trecut, cancelarul Germaniei Olaf Scholz a spus că soarta ţării stă în mâinile cetăţenilor săi şi că drumul de urmat este acela pe care naţiunea rezistă unită. Germania încă nu-şi revenise din şocul cauzat de atacul ucigaş de la târgul de Crăciun din oraşul Magdeburg. Politicianul a mai spus că germanii sunt cei care pot face ca 2025 să fie un an bun.

A fost încurajat să spună acest lucru de­oarece printr-un acord încheiat pe ultima sută de metri anul trecut de colosul din indus­tria auto Volkswagen şi sindicate pentru 120.000 de angajaţi a fost evitată închiderea de fabrici în Germania.

O astfel de măsură ar fi fost o bombă po­litică, rezultatul unei tendinţe de dezin­dus­trializare care s-a ac­ce­lerat după ce Ger­ma­nia a pierdut gazele iefti­ne ruseşti şi cursa elec­trificării din industria auto. Germanii sunt chemaţi la vot în februarie în alegeri parla­mentare anticipate. Olaf Scholz este o figură politică palidă, iar partidul său social-democrat, SPD, a mizat în alegerile anterioare, cele pentru Parlamentul European, pe mobilizarea votanţilor contra ascensiunii formaţiunilor de extremă dreapta.

A pierdut pariul. Analiştii spun că 2025 va cere curaj de la po­li­ticienii ţării deoarece eco­nomia şi societa­tea au nevoie urgentă de reforme. Altfel, vor veni zile şi mai negre. Germania, cea mai mare economie a Europei, trebuie să-şi schimbe modelul de creştere, ba­zat pe energie ieftină şi exporturi de neîn­locuit pe pieţele mari. Între timp, Scholz a condamnat interferenţa străină în viitoarele alegeri. Franţa este a doua eco­no­mie ca mărime din Europa.

Şi ea are probleme, mai ales din cauza da­toriilor uriaşe. În discursul de Anul Nou, preşe­dintele Em­manuel Macron, care a adus ţării sale insta­bilitate politică prin calcule electorale neinspi­rate, a recunoscut că a greşit prin forţa­rea de alegeri anticipate, un moment rar de căinţă la el, după cum a observat Reuters. Aceste alegeri mai mult au divizat parlamentul în loc să creeze soluţii pentru poporul francez, a explicat Macron, spunând că luciditatea şi umilinţa l-au făcut să-şi recunoască eroarea.

Un rezultat al instabilităţii guvernului este că Franţa a intrat în 2025 fără un buget de stat. Prin discursul de Anul Nou, preşedintele a deschis calea folosirii referendumurilor. Nu a pronunţat cuvântul, dar a declarat că va cere francezilor să decidă în privinţa chestiunilor „importante“. Nu a explicat care sunt acestea.

Marea Britanie a ieşit din UE în urma unui referendum cerut neinspirat de un lider politic pro-UE. Legat de chestiunile internaţionale, Macron a spus că UE ar trebui să înceteze a mai fi „naivă“ în ceea ce priveşte comerţul internaţional în condiţiile în care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care îşi va ocupa funcţia luna aceasta, ameninţă că va suprataxa importurile.

„Trebuie să refuzăm regulile comerciale stabilite de alţii pe care doar noi trebuie să le respectăm. Trebuie să spunem nu la orice ne face mai dependenţi de alţii“, a afirmat preşedintele, menţionând şi că securitatea nu ar trebui considerată ceva care vine de la sine.

„De aceea, Europa nu ar trebui să lase securitatea şi apărarea pe mâinile altor puteri.“

Pe securitate, în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, insistă, prin premierul pro-european Donald Tusk, şi Polonia, care pe 1 ianuarie a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene. 2025 va fi un an care poate decide soarta politică a lui Tusk şi rolul Poloniei pe scena internaţională.

În luna mai vor fi alegeri pentru preşedinte şi în Polonia preşedintele are drept de veto asupra deciziilor guvernului. Actualul preşedinte a fost reprezentantul partidului PiS, considerat naţionalist şi certat cu Comisia Europeană din motive ce ţin încălcarea principiilor statului de drept. De aceea, preşedinţia poloneză a Consiliului este văzută ca având o încărcătură politică mare. În condiţiile în care liderii Germaniei şi Franţei au intrat într-un con de umbră, 2025 oferă Poloniei şi lui Tusk şansa de a se impune pe scena politică europeană. Polonia are avantajul de a fi un aliat de nădejde al SUA şi, prin cheltuielile cu apărarea enorme, de a fi pe placul lui Donald Trump. Însă, spun observatorii, Tusk va fi limitat de politica de acasă în eventualele iniţiative majore pro-europene.

Un sondaj de opinie recent a găsit că 60% din polonezi se tem de ce le poate aduce 2025. Cei mai mulţi participanţi se tem de implicarea Poloniei în războiul pornit de Rusia. Până la 1 ianuarie, preşedinţia Consiliului UE a fost deţinută de Ungaria, care şi-a orientat iniţiativele spre apropierea de UE a Balcanilor de Vest, unde Budapesta are aliaţi ca Serbia şi Republica Srpska, entitate politică a Bosniei condusă de un politician controversat pro-sârb, de Uniune. Dar Serbia nici nu vrea să audă de intrarea în UE.

Prin urmare, Ungaria n-a reuşit să apropie prea mult Balcanii de Vest de UE, dar a reuşit să piardă accesul la fonduri europene de un miliard de euro deoarece nu a progresat cu eradicarea corupţiei. Guvernul de la Budapesta a declarat 2025 anul familiei maghiare şi al afacerilor, iar ministerul economiei a anunţat un nou plan guvernamental de acţiune economică, menit să majoreze veniturile, să asigure locuinţe ieftine pentru tineri şi să crească IMM-urile, potrivit Daily News Hungary.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, premierul Viktor Orban a primit un cadou de la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, sub forma unui mesaj cu urări festive. În schimb, Ungaria a oferit un cadou, sub forma azilului politic, unui fost viceministru al justiţiei din Polonia din partidul PiS. Deşi PiS este profund antirus, iar Fidesz, partidul de guvernământ al Ungariei este pro-rus, cele două partide rezonează prin politicile de erodare a puterii Comisiei Europene.

Cât timp la putere în Polonia a fost PiS, cele două ţări au făcut front comun în cadrul Grupului de la Vişegrad, alături de Cehia şi Slovacia. Odată cu venirea la putere a guvernului lui Tusk, Polonia şi Ungaria s-au îndepărtat una de alta, iar relaţiile politice dintre ele au devenit conflictuale. Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski a făcut clar că Varşovia nu vrea ca ambasadorul Ungariei să fie prezent la inaugurarea preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, pe 3 ianuarie, notează ziarul Rzeczpospolita.

Şi Cehia pare să fi revenit pe calea pro-UE şi pro-democraţie. În discursul de Anul Nou, preşedintele Petr Pavel a făcut apel la unitate, spunând că „nu trebuie să lăsăm conceptul de pace să ne dividă“. El a explicat că acest concept a devenit instrument de manipulare. În Europa şi în alte părţi există politicieni, cum ar fi premierul ungar Viktor Orban, care cer pace între Rusia şi Ucraina, dar în condiţii care ar face din Rusia câştigător, şi spun că Occidentul, prin ajutarea Ucrainei, încurajează războiul.

Cehia a sprijinit masiv cu arme armata Kievului. La fel şi Polonia. Ungaria a ales să blocheze ajutoarele militare şi financiare europene destinate Ucrainei. De asemenea, preşedintele Pavel le-a cerut cetăţenilor să aprecieze libertăţile pe care le au şi să nu confunde lipsa de satisfacţie faţă de condiţiile actuale de trai cu valorile democratice. El a mai spus că adoptarea monedei euro ar aduce prosperitate. Cehia este considerată o ţară eurosceptică. În toamnă vor fi alegeri parlamentare.