Care este cea mai performantă metodă de evaluare a sechelelor post-COVID. Tomografia computerizată versus radiografia pulmonară. Explicaţiile unui medic

 

„În cazul pacienţilor infectaţi şi vindecaţi de SARS-CoV-2, examenul radiologic standard poate omite leziuni de dimensiuni mici şi nu permite evaluarea anumitor complicaţii pulmonare sau a celor vasculare. Studiile internaţionale arată că pacienţii care au trecut printr-o formă severă a bolii au un risc mare de complicaţii, explică medicul primar în Radiologie şi Imagistică medicală, Dr. Ofelia Niţă.

 

Mai departe, medicii au ajuns la concluzia că momentan nu există o categorie specifică de pacienţi care s-au vindecat de COVID-19 şi care ar trebui să beneficieze de urmărire imagistică. Şi asta pentru că majoritatea celor care trec prin boală fac forme moderate de pneumonie, dar care pot avea repercusiuni. Pentru a fi siguri că totul este în regulă, specialiştii recomandă celor care au avut infecţie confirmată cu noul coronavirus să intre în urmărire imagistică. Mulţi dintre aceşti pacienţi pot avea şi alte boli asociate, drept urmare acest screening pulmonar este absolut necesar. 

 

„Examinarea CT a toracelui este net superioară radiografiei pulmonare. Sensibilitatea diagnosticului CT de afectare pulmonară în cadrul infecţiei SARS-CoV-2 este de până la 97-98% faţă de sensibilitatea de 60-70% în cazul radiografiei pulmonare. Examenul radiologic standard poate omite leziuni de dimensiuni mici, subevaluează extensia procesului patologic din parenchimele pulmonare. Nu permite o diferenţiere netă între diversele tipuri de modificări interstiţiale şi nici evaluarea anumitor complicaţii pulmonare sau a celor vasculare. Expunerea la radiaţia ionizantă este mai mare în cazul examenului CT, dar poate şi trebuie să fie optimizată prin utilizarea de softuri şi protocoale specifice. Spre deosebire de radiografia standard, examenul CT permite stratificarea gravităţii afectării pulmonare pe parcursul evoluţiei bolii şi este cea mai performantă metodă imagistică de evidenţiere şi cuantificare a modificărilor reziduale, sechelare post infecţie COVID-19”, a explicat Dr. Ofelia Niţă, medic primar Radiologie şi Imagistică medicală în cadrul MedLife.

 

 

Examinarea CT low dose fără substanţă de contrast prezintă un grad mai mic de risc decât în cazul oricărei alte examinări CT, spun specialiştii dat fiind timpul foarte scurt de expunere şi examinare cu protocol optim cu doză redusă. În cazul în care se recomandă examinare cu substanţă de contrast, riscurile sunt, în principal, legate de eventuală alergie la materialului de contrast iodat.

 

„Doza de iradiere depinde de lungimea regiunii propuse pentru examinare (torace,  torace + abdomen,  abdomen şi pelvis etc) şi de greutatea pacientului. Justificarea este cel mai important pas în ceea ce priveşte protecţia împotriva radiaţiilor. Pacientul nu este singur pe perioada examinării, ci supravegheat în permanenţă de către personalul medical specializat. Scanarea propriu-zisă a toracelui durează în medie 5 secunde”, mai explicp medicul. 

 

Examinarea CT nativ (fără substanţă de contrast) nu are contraindicaţii. Trebuie însă justificat şi recomandat de către medicul specialist. Contraindicaţiile examinării CT cu substanţă de contrast se referă la contraindicaţiile utilizării substanţei de contrast.

 

 

 

 

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine