Cum devine obezitatea un pericol real în riscul de infecţie cu SARS-CoV-2. Modul în care diabetul zahar şi obezitatea influenţează evoluţia bolii COVID-19 la pacienţi. Explicaţiile unui specialist

Obezitatea şi diabetul zaharat sunt reale probleme şi cresc riscul pentru infecţia cu SARS- CoV-2, jucând un rol decisive şi în evoluţia severă a COVID-19, totodată.
Este semnalul de alarmă tras de către medicul Nicolae Mircea Panduru, specialist în Diabet şi Nutriţie la MedLife.
În România, una din 9 persoane are diabet.

4572 afişări

Imaginea articolului Cum devine obezitatea un pericol real în riscul de infecţie cu SARS-CoV-2. Modul în care diabetul zahar şi obezitatea influenţează evoluţia bolii COVID-19 la pacienţi. Explicaţiile unui specialist

Obezitatea şi diabetul zaharat, probleme majore pentru pacienţi

Nu doar pandemia de COVID-19 este gravă. Despre pandemiile de obezitate şi diabet zaharat

Obezitatea este, la rândul ei, o pandemie cronică. Cele mai afectate zone sunt Europa, Rusia, America de Nord şi America de Sud, cât şi Orientul Mijlociu. Medicul Nicolae Mircea Panduru, specialist în Diabet şi Nutriţie la MedLife susţine că „pandemia” de obezitate a evoluat foarte mult în ultimii 30-40 de ani.

Mai mult, la nivelul global, există o pandemie de diabet zaharat.

Care e situaţia în România

Pentru ţara noastră, sudiile arată ca una din 9 persoane suferă de diabet, mai exact, 11% din populaţie. „Predicţiile făcute în 2007 pentru 2025 au fost deja depăşite în 2016, în ceea ce priveşte diabetul zaharat la nivel mondial. În clipa de faţă, pentru fiecare pacient cu diabet zaharat diagnosticat, mai există încă unul nediagnosticat”, spune medicul.

Noua pandemie: COVID-19

Specialistul atrage atenţia asupra faptului că harta COVID-19 corespunde cu aceleaşi zone unde obezitatea şi diabetul zaharat sunt problematice în rândul populaţiei: America de Nord, America de Sud, Rusia, Europa şi Orientul Mijlociu.

Specialistul în diabet şi nutriţie explică dacă putem vorbi despre o intersecţie periculoasă între aceste trei pandemii. „Virusul SARS CoV-2 vine la pacienţii bolnavi de diabet şi obezitate pe un plămân deja afectat”, spune doctorul.

Cum sunt afectate persoanele care suferă de obezitate

Mecanismele funcţionale respiratorii sunt afectate la bolnavii de obezitate iar presiunea intra-abdominală crescută duce la ascensionarea diafragmei şi la suprasolicitarea muşchilor respiratorii şi, în timp, la scăderea acestor muşchi. Aşa cum spune medicul Mircea Panduru, aceste modificări se traduc în scăderea capacităţii funcţionale şi capacităţii vitale pulmonare.

„La pacientul obez şi diabetic apare şi neuropatia autonomă pulmonară, care se manifestă şi prin disfuncţie simpatică şi parasimpatică, dar şi afectează modificarea calibrului căilor aeriene. În plus, apare un răspuns ventilator deficitar la hipoxie. Toate acestea favorizează infecţia şi, ca să punem cireaşa pe tort, în diabetul zaharat poate să apară şi neuropatia nervului frenic care accentuează şi mai mult disfuncţia pulmonară. Chiar dacă este puţin cunoscută această complicaţie pulmonară în diabetul zaharat şi chiar dacă există afectare pulmonară în obezitate, aş vrea să subliniez faptul că pacientul cu diabet şi obezitate nu este numai un pacient cu afectare pulmonară”, mai spune specialistul.

Pacientul cu diabet şi obezitate suferă de o afectare multiorganică, deoarece, aşa cum menţionează medicul, în corpul acestuia, aproape nu există niciun organ neafectat.

Riscul de infecţie sau evoluţie severă COVID-19

Bolile de tipul obezităţii şi diabetului intră în calculul riscului de infecţie cu SARS-CoV-2. Sunt peste 145 de modele de predicţie ale infecţiei, iar peste 50 de modele prognostice au fost deja publicate (progresie severă, mortalitate, admisia în ATI, intubare, durata spitalizării), arată medicul.

Obezitatea creşte riscul de infectare cu SARS CoV-2, după contact, cu 25-40%, în funcţie de magnitudinea obezităţii şi de scorul folosit. Între indicele de masă corporală şi riscul de infecţie cu noul coronavirus există o relaţie în formă de J. Adică, după ce indicele de masă corporală depăşeşte 30-39 de kilograme pe metru pătrat, riscul se plafonează.

Într-un scor calculat de medicii specialişti din cadrul MedLife, cu ajutorul aplicaţiei CovidSAFE, scorul creat de aceştia arată că obezitatea poate creşte riscul de infecţie cu 6-33%, în funcţie de ceilalţi parametri ai scorului şi de magnitudinea obezităţii.

În ceea ce priveşte diabetul zaharat, studiile arată că această boală, cu sau fără complicaţii, este cea mai importantă comorbiditate care influenţează riscul de infecţie cu SARS-CoV-2, după infarctul miocardic.

Doctor Nicolae Mircea Panduru arată cum studiile spun că această boală este chiar mai importantă, în cazul COVID 19, decât boala pulmonară obstructivă. În cazul scorurilor de risc calculate de specialiştii MedLife pentru infecţia cu noul coronavirus, diabetul creşte riscul cu 5-35%, în funcţie de controlul glicemic, complicaţii şi comorbidităţi.

„Toate aceste scoruri reuşesc să identifice undeva între 73 şi 81% din pacienţii care urmează să se infecteze cu SARS CoV-2”, mai spune specialistul.

Ce arată studiile pe pacienţii cu obezitate sau diabet zaharat

Obezitatea nu afectează doar riscul de infecţie, ci şi riscul de evoluţie severă a bolii COVID-19.

Într-o meta-analiză pe şase studii care a cuprins peste 3.200 de pacienţi, obezitatea a fost asociată cu o creştere a riscului de internare în Terapie Intensivă cu 21%.

Mai mult, obezitatea a fost asociată cu o creştere de 105% a riscului de ventilaţie mecanică. Acest risc s-a menţinut indiferent de grupa de vârstă, fie că e vorba de tineri, fie că e vorba de persoanele în vârstă.

Şi diabetul zaharat influenţează riscul de infecţie severă cu COVID-19. Într-o meta-analiză care a cuprins peste 28 de studii şi peste 7.000 de pacienţi, s-a raportat că peste 78% din pacienţii investigaţi, infectaţi cu noul coronavirus, au avut un curs clinic bun şi doar 20% din ei au prezentat un curs clinic sever (admiterea la terapie intensivă, sindromul de detresă respiratorie sau necesitatea de ventilaţie mecanică). Diabetul este pe locul cinci între cei mai importanţi factori de risc.

Specialistul mai spune că nu doar diabetul este important în acest context, ci şi calitatea controlului glicemic, adică hemoglobina glicozilată. În studiile publicate pe seama acestui subiect, se arată că pentru fiecare creştere de 1% a hemoglobinei glicozilate înainte de infecţia cu virusul SARS CoV-2, riscul de evoluţie severă a bolii a crescut de 1.3 până la 1.6 ori.

Ce rol joacă deficitul vitaminei D în obezitate, diabet şi COVID-19

Vitamina D nu ne influenţează doar starea de spirit şi ajută fixarea calciului în oase ci şi riscul de infecţie cu SARS-CoV-2, arată studiile.

„Un alt element care leagă obezitatea, diabetul şi SARS-CoV-2 este deficitul de vitamina D. Într-o meta-analiză care a cuprins peste 8.176 de pacienţi COVID, prevalenţa deficitului de vitamina D a fost de 39%. Mai mult, concentraţia vitaminei D sub 50 de nanomoli pe litru a crescut riscul de infecţie cu 21%. În plus, atunci când s-a analizat concentraţia vitaminei D sub şi peste 75 de nanomoli pe litru, numărul de internări în terapie intensivă şi numărul de pacienţi decedaţi a crescut de 1.8 ori”, explică medicul Panduru.

Acesta atrage atenţia şi asupra faptului că boala COVID-19 conduce la creşterea glicemiei pe perioada bolii. În cazul unui studiu realizat în Elveţia (o meta-analiză pe trei studii, deoarece studiile care analizează modul în care COVID-19 afectează glicemia sunt foarte puţine), se arată cum glicemia, pe perioada infecţiei cu SARS CoV-2 creşte în medie, la pacienţii cu severitate mare a boli, aproximativ cu 40 de miligrame de decilitri.

De asemenea, hemoglobina glicozilată creşte şi ea până la 0.5%, însă diferenţa nu s-a dovedit a fi semnificativă statistic. Acest lucru se întâmplă, aşa cum spune medicul specialist în diabet, deoarece durata bolii este scurtă, 14-21 de zile, iar hemoglobina glicozilată reflectă media glicemiei pe trei luni.

Care este tratamentul diabetului zaharat la pacienţii COVID-19

Unul dintre puţinele studii realizate pe acest subiect a împărţit pacienţii infectaţi în două grupuri, unii cu un control glicemic bun, undeva la 115 mg/dl, şi un al doilea grup, cu un control glicemic mai relaxat, cu o medie de 196 mg/dl. În momentul în care s-au comparat aceste două grupuri s-a observat cum pacienţii cu un control bun al glicemiei au avut o scădere a riscului de evoluţie severă a bolii de 87%.

Cum putem obţine un control glicemic bun

Nicolae Mircea Panduru susţine că antidiabeticele orale sunt eficiente, iar Metforminul este cap de listă în rândul acestor medicamente. „Singura meta-analiză pe care o avem în legătură cu tratamentul cu Metformin la pacienţii cu COVID-19 ne arată că acest medicament scade riscul de evoluţie severă (cât şi rata mortalităţii) cu 46%”, mai adaugă medicul.

„O altă clasă de medicamente care a fost comparată cu DPP-4i a fost clasa inhibitorilor co-transportorului-2 al sodiului şi glucozei (SGLT2) care s-au dovedit a fi la fel de siguri, în cazul pacienţilor cu COVID-19, precum inhibitorii DDP-4i. Mai mult, la pacienţii cu diabet zaharat ar trebui să vorbim şi despre tratamentul tensiunii arteriale şi peste 80% dintre pacienţii cu diabet zaharat sunt trataţi cu o clasă specială de medicamente care inhibă sau blochează sistemul angiotensinei. Acest grup mare de medicamente conţine două clase de medicamente: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi blocanţii de receptori ai angiotensinei şi COVID-19. Ambele clase de medicamente sunt sigure în ceea ce priveşte mortalitatea, dar blocanţii de receptori ai angiotensinei au risc ceva mai mare de admitere în terapie intensivă”, explică specialistul.

Ce pot face pacienţii cu obezitate sau diabet zaharat

Medicul Mircea Panduru spune că obezitatea şi diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecţia cu SARS-CoV-2, cât şi pentru evoluţia severă a COVID-19.

Folosirea scorurilor de risc ajută la depistarea persoanelor cu risc crescut de infecţie şi evoluţie severă în proporţie de 70-80%, înainte de infecţie sau deteriorarea stării clinice.

Mai mult, controlul glicemiei conduce la scăderea riscului de infecţie şi progresie severă a COVID-19, iar Metforminul, DDPi şi SGLT-2i sunt medicamente sigure la pacienţii COVID.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere şi faptul că concentraţiile vitaminei D au fost asociate cu creşterea riscului de infecţie şi a progresiei severe a bolii, însă nu există momentan destule date privind terapia cu vitamina D la aceşti pacienţi.

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine

Taguri:: obezitate,; diabet zahar,; sars cov 2,; covid,; medlife,; nicolae mircea panduru,; diabet,; pandemie,; studiu,; pacienti,; sanatate

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.