Medicul Adriana Hristea: Vârsta înaintată nu influenţează producţia de anticorpi SARS-CoV-2 STUDIU

Severitatea simptomelor, vârsta şi prezenţa comorbidităţilor la pacienţii cu COVID-19 nu influenţează producţia de anticorpi IgG SARS-CoV-2. Este concluzia la care a ajuns specialistul Conf. Dr. Adriana Hristea. Aceasta a prezentat rezultatele parţiale ale unui studiu colaborativ iniţiat de MedLife, împreună cu Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, la Conferinţa Anuală MedLife.

3258 afişări

Studiul a presupus investigarea răspunsului imun la COVID-19. Cercetătorii şi-au propus să compare trei teste disponibile comercial, practic două metode de testare a anticorpilor, să evalueze utilitatea serologiei în diagnosticarea infectiei actuale versus antecedente de infecţie şi să identifice factorii care influenţează răspunsul imun şi durata răspunsului serologic.

„Am iniţiat un studiu observaţional prospectiv în care am înrolat pacienţi confirmaţi pozitiv prin testul RT- PCR din exudat nazo-faringian, stratificaţi în funcţie de momentul infecţiei, adică durata simptomatologiei şi forma clinică, adică asimptomatică uşoară medie, severă, internaţi la Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti”, explică medicul Adriana Hristea.

Aceasta mai precizează că a fost recoltat sânge de la pacienţii incluşi în studiu la momentul internării şi apoi la intervalul de 7,14,28, 84 de zile. La fiecare recoltare, pe serurile respective, s-au făcut determinări calitative ale anticorpilor IgG şi IgM.

Medicul punctează, totodată pe faptul că studiul are acordul Comisiei de etică în instituţiile în care se desfăşoară.

Rezultatele studiului: date noi despre formarea de anticorpi

Vârsta avansată (peste 65 ani), severitatea simptomelor şi prezenţa altor boli nu influenţează producţia de anticorpi. În general, nici existenţa unei forme de cancer nu a împiedicat formarea de anticorpi.

Semnificativ mai puţini pacienţi fără simptome au dezvoltat anticorpi IgG SARS-CoV-2. Prin urmare, rezultatele unui studiu de seroprevalenţă trebuie interpretate cu grijă, pentru că circa un sfert din cazurile asimptomatice nu vor fi identificate.

Administrarea de corticosteroizi nu a influenţat producerea de anticorpi.

Testele serologice ar trebui folosite mai degrabă în documentarea unor complicaţii tardive sau pentru diagnosticul retrospectiv al bolii COVID-19, decât pentru diagnosticul din faza acută de boală.

„Este evident că eforturile comunităţii ştiinţifice în vederea clarificării răspunsului imun al organismului la infecţia cu noul coronavirus vor da roade în găsirea acelor teste serologice care să poată să spună cu grad înalt de precizie dacă şi când o persoană a fost în contact cu SARS-CoV-2, dacă chiar în prezenţa anticorpilor continuă să răspândească virusul şi în ce măsură anticorpii dezvoltaţi sunt anticorpi protectivi şi pe ce perioadă de timp. În această etapă, trebuie să înţelegem cum să utilizăm cât mai bine ceea ce avem deja la dispoziţie şi sperăm ca acest studiu să aibă o mare contribuţie în acest sens” a declarat Roxana Vasilescu, medic primar medicină de laborator, Şef de laborator MedLife Griviţa.

Studiul a fost realizat de către MedLife în cadrul laboratorului central MedLife din Bucureşti.

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine - http://www.medlife.ro/facem-romania-bine/

Taguri:: medlife,; facem romania bine,; anticopri covid,; covid,; sars cov 2,; studiu covid,; medlife

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.