Poveşti care vindecă. Drumul lung până la operarea cu succes a unei hernii inghinale devenită, în timp, gigantă

Ioan R. a trăit douăzeci de ani cu o hernie inghinală, care, în timp, s-a transformat într-una gigantă, de peste 20 cm. Pe cât de mult a aşteptat, pe atât de repede au mers lucrurile când a ajuns la dr. Daniel Ciurdariu, medic chirurg la Spitalul MedLife Genesys Arad. Două decenii de chin au fost date uitării după o intervenţie chirurgicală de nici două ore. 

„Ştiţi, locuiesc la casă”, spune Ioan R. Când spune asta, se subînţelege că la casă e tot timpul multă treabă. Iar Ioan e un om deosebit de muncitor. De când se ştie - azi are 56 de ani - Ioan a avut mereu treabă. Când n-a avut, şi-a găsit. Povestea sa medicală începe cu un episod petrecut în urmă cu douăzeci de ani: a dat o mână, ba chiar două, de ajutor la cărarea şi ridicarea unor plăci de beton pentru un gard. 40 de metri de gard din plăci şi stâlpi. Aşa a apărut hernia.

Dr. Daniel Ciurdariu, medic primar chirurgie generală, confirmă că herniile, aceste defecte ale peretelui abdominal, apar, de obicei, ca urmare a efortului fizic intens de ridicare. Odată aparută o tumefacţie suspectă, trebuie consultat un medic chirurg, ce va stabili conduita medicală; cel mai frecvent tratament este cel chirurgical. În cazul în care pacientul temporizează adresarea la medic sau intervenţia propusă de medic, herniile pot creşte în volum şi consecutiv se pot complica, determinând durere, încarcerare, strangulare.

Riscurile herniei gigantă: „Creşterea presiunii abdominale poate produce probleme respiratorii”

Ioan a fost conştient de umflătură. Şi-a legat un brâu, ca să se protejeze. Soţia sa îl tot îndemna să ajungă la medic. „Du-te, du-te”, îi tot zicea. Dar, ca un făcut, apăreau mereu probleme de rezolvat. Până anul trecut, când durerile au devenit insuportabile. În timp, umflătura căpătase proporţii neobişnuite. „Cât un cap de copil”, descrie, plastic, Ioan faza care l-a determinat să ajungă la Dr. Ciurdariu, printr-o cunoştinţă, conştient că există o singură soluţie care să-i redea posibilitatea de a se apleca şi, în general, de a se mişca fără dureri.

În momentul când o hernie creşte foarte mult în volum, explică Dr. Ciurdariu, ea se poate constitui în aşa-zisa hernie gigantă, ajungând, de exemplu, pentru hernia inghinală la diametre de peste 20 de centimetri. Tehnica operatorie folosită pentru acest tip de hernii inghinale trebuie adaptată cazului particular, operaţia făcându-se uzual clasic, faţă de herniile mai mici, când se preferă varianta laparoscopică.

Totodată, o hernie devenită gigantă presupune şi riscuri mai mari de complicaţii faţă de o hernie de dimensiuni mai mici. “Dacă nu e operată, din cauza volumului herniei, aici pot migra diverse organe interne ce se pot traumatiza, volvula, strangula. De asemenea, riscul operator şi rata de recidivă cresc în cazul herniilor de mari dimensiuni. O problemă tipică pentru aceste cazuri o reprezintă creşterea presiunii abdominale după reducerea viscerelor în cavitatea abdominală, ce poate produce probleme respiratorii”, punctează medicul.

Operaţie clasică cu grefon poliesteric de întărire, procedeul Lichtenstein

Când a ajuns la medic, Ioan era conştient de urmări. Cu deosebită grijă şi cu un calm molipsitor, medicul l-a asigurat că totul se rezolvă: „În general, în momentul prezentării pacientului la medicul chirurg, acestuia i se explică ce înseamnă boala lui, care sunt riscurile acesteia dacă rămâne fără tratament chirurgical, precum şi opţiunile de tratament, cu trecerea în revistă a posibilelor complicaţii ale intervenţiei. Aşa s-a procedat şi în acest caz, pacientul optând pentru intervenţie chirurgicală”.

Îmbărbătat de medic şi cu sprijinul familei - soţia şi un fiu, de 30 de ani - Ioan şi-a făcut curaj. Avea nevoie, căci „tăietura e tăietură”. Astfel, anul acesta, pe 15 februarie, a fost efectuată operaţia de hernie inghinală dreapta gigantă, prin metoda clasică cu grefon poliesteric de întărire - procedeul Lichtenstein. Medicul chirurg Daniel Ciurdariu explică de ce s-a optat pentru această tehnică şi cum se desfăşoară o astfel de intervenţie.

“Deşi majoritatea herniilor inghinale – circa 95% - le operam în serviciul nostru laparoscopic, în cazul herniilor mari, această metodă nu e potrivită, de aceea am optat pentru varianta operaţiei clasice.

Intervenţia clasică presupune incizie, cu disecţia sacului herniar, reducerea conţinutului sacului în abdomen (în cazul nostru vorbim de anse intestinale şi epiploon), precum şi rezecţia sacului herniar. Urmează plastia defectului parietal cu grefon poliesteric, în acest caz folosind un grefon de 15/10 cm. Grefonul poliesteric reprezintă o foiţă subţire cu orificii, din material plastic – polipropilenă – ce e biocompatibil, uşor de integrat în organism, şi se foloseşte pentru întărirea sau substituţia unor zone slabe sau defecte ale peretelui abdominal; în timp, el se integrează în ţesuturi, întărind aria adiacentă; funcţionează oarecum ca o plasă de armătură din beton”, spune medicul.

Operaţia a durat circa 90 minute şi s-a încheiat fără complicaţii.

Pacient: „Nu se poate compara cu ce era înainte”

Ioan a rămas internat doar o noapte la Spitalul MedLife Genesys Arad, timp în care Dr. Ciurdariu a urmărit cu atenţie eficienţa respiraţiei postoperator, din cauza presiunii crescute, în condiţiile în care fuseseră reintroduse în abdomen organele herniate.

Pacientul a avut o evoluţie favorabilă generală şi locală, iar recuperarea a fost una rapidă, cu mobilizare precoce, medicaţie specifică de susţinere postoperatorie. A doua zi, Ioan a putut să mănânce normal şi să plece acasă la 24 de ore de la operaţie. I s-a recomandat evitarea efortului fizic uşor două săptămâni, a celui moderat 45 de zile şi a celui intens 6 luni. La două luni, după cum constată medicul, evoluţia e favorabilă.

Uşurat, Ioan respectă cu stricteţe indicaţiile medicului. După 20 de ani în care se apleca şi putea ridica orice cu mare greutate, acum constată cât de mult i s-a schimbat viaţa în bine: „e foarte uşor să mă îmbrac, nu se compară cu ce era înainte”. Treabă se găseşte şi acum, însă îşi poate vedea de ea rezonabil, datorită grijii cu care a fost tratat. Şi nu omite să transmită un mesaj pentru cei care ar putea trece printr-o experienţă ca a sa: „să meargă la medic din timp”.

***
Acest articol face parte din demersul RoMâine, iniţiat şi susţinut MedLife, furnizorul naţional de sănătate al României.

RoMâine este un efort comun de însănătoşire naţională, care se construieşte cu grijă, respect, încredere, speranţă şi empatie. Valori care se regăsesc şi în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranţa prinde glas şi se naşte un mâine mai bun ca azi.

MedLife deţine cea mai complexă reţea de spitale private din România, cu 14 unităţi spitaliceşti în Bucureşi şi în ţară şi mii de medici, asistente şi infirmiere care împreună fac România bine zi de zi.

Intră pe medlife.ro/spitalele-medlife şi află mai multe detalii.

#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine