Gândurile lui Cristoiu: România nu trebuie să lupte împotriva fakenews-ului, ci împotriva ei înseşi

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu afirmă că introducerea presei şi a fakenews-ului  în Strategia de apărare naţională 2020-2024 reprezintă un pericol pentru mass-media, singura armă împotriva ştirilor false fiind educaţia.

Ion Cristoiu ironizează preocuparea strategilor de la Cotroceni pentru presă şi fakenews şi nu consideră că acestea reprezintă un pericol atât de mare încât să fie un obiectiv de luptă a autorităţilor pentru următorii 4-5 ani. “Nu, nu reprezintă. Am citit şi eu. Sunt aproape două pagini dedicate luptei împotriva fakenews-ului. Rezultă că, în perioada următoare, vreo 4-5 ani, România nu va avea probleme nici cu infrastructura, nici cu admnistraţia care a rămas tot fanariotă,  nici cu politicianismul, nici cu corupţia, ci va avea o mare problemă cu fakenews-ul. Cred că această preocupare faţă de fakenews este o simplă imitare a unor aserţiuni din documentele UE şi NATO”, a punctat jurnalistul

Ion Cristoiu spune că nu există fakenews, ci ştirea falsă, cu care s-a confruntat ca gazetar în prima linie şi despre care spune că nu reprezintă un pericol. "E o prostie. Eu sunt unul dintre cei mai mari adversari, mă războiesc cu războaiele cu fakenews. Nu există fakenews. Este ştirea falsă. Ca gazetar de primă linie pot să spun că nu e niciun pericol.O ştire falsă are multe mai multe dimensiuni. Poate fi ştire falsă gen Caracudi, scrisă în Cişmigiu, despre Ion Brătianu.M-am confruntat ca director de gazetă cu ştiri false aduse de redactori care le făceau în parc sau la bar”, a explicat publicistul.

Ion Cristoiu adaugă că o ştire falsă poate apărea din goana după senzaţionalism şi/sau exclusivităţi. “Poate fi o ştire falsă din neverificarea surselor sau din graba de a face senzaţie. Niciodată nu dai o ştire că a murit cineva până nu-I vezi cadavrul pentru că învie! Ştirea falsă vine dintr-o precipitare, din concurenţa sălbatică existentă în presa capitalist”, a mai spus jurnalistul. Cât priveşte fakenews-ul, acesta o defineşte ca fiind ştirea falsă, data cu intenţie, plantată pe un site obscur şi apoi e rostogolită printr-o întreagă maşinărie.

Ion Cristoiu nu crede că lupta împotriva fenomenului fakenews ar trebui trecută în strategia de apărare a României pentru că dacă e fakenews, ar fi uşor de contracarat promovându-se adevărul. "Este foarte periculoasă menţionarea fakenews-ului şi presei în strategia de apărare pe care a folosit-o şi Traian Băsescu. Se referă la social-media, dar nu cred că un stat, o regiune poate să-şi facă un steag de luptă împotriva fakenews-ului (…) A trece în strategia de apărare pentru patru ani şi ai acorda o asemenea atenţie fakenews mi se pare periculos pentru presă. Cu atât mai periculos cu cît am citit în prefaţa acestui document este că înainte de a fi redactat, draftul a fost trimis şi unor lideri de opinie. Ori liderii ăia de opinie au pus ei chestia cu fakenews-ul sau n-au zis nimic. Din acest punct de vedere, nişte influenceri au fost de acord cu această aberaţie ca în strategia naţională de apărare să se acorde o atât de mare atenţie luptei împotriva fakenews", a subliniat publicistul.

Ion Cristoiu susţine că, de fapt, România trebuie să lupte împotriva mentalităţii, a slăbiciunilor funcţionarilor, politicienilor şi cetăţenilor săi şi să-şi educe tânara generaţie să verifice critic orice informaţie. “România nu trebuie să lupte împotriva fakenews-ului, România trebuie să lupte împotriva ei înseşi – a unor mentalităţi, slăbiciuni ale funcţionarilor, ale politicienilor, ale românilor, cetăţenilor. Poate să intre în aceste slăbiciuni zvonul, credibilitatea la zvon. Dacă vorbim de o luptă împotriva fakenews-ului, trebuie să luptăm educând tânăra generaţie şi pe români în spiritul educării critice (…) Dacă ar fi să dau un sfat, eu aş fi trecut atât: pentru a lupta împotriva ştirilor false vom duce în şcoli un program de verificare critică”, a mai spus jurnalistul.