Ion Cristoiu: Nu Tudorel Toader, ci cuplul Cătălin Predoiu – Ludovic Orban ne-a făcut de ruşine la Comisia de la Veneţia

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu explică de ce Guvernul Orban a cerut Comisiei de la Veneţia revocarea lui Tudorel Toader din funcţia de membru şi ajunge la concluzia că respingerea solicitării din partea acestui organism este o palmă peste obraz  primită de regimul Iohannis. Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Comisia de la Veneţia a respins cererea Guvernului României de a-l revoca din postura de membru pe Tudorel Toader, fostul ministru al Justiţiei. Cum s-a ajuns aici?

 Joi, 7 mai 2020, în şedinţa de Guvern s-a aprobat cererea adresată de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu Comisiei de la Veneţia de revocare a lui Tudorel Toader din Comisia de la Veneţia.

Motivul invocat de ministrul Justiţiei ne face să ne întrebăm dacă domnia sa stă rău cu caracterul sau cu bibilica. Anterior gestului comis de Cătălin Predoiu, CEDO îi dăduse dreptate Codruţei Kovesi care se plînsese că fusese revocată din funcţie de preşedintele României fără a avea posibilitatea de a contesta în justiţie decizia. Decizia CEDO era îndreptăţită. România nu a avut şi nu are un cadru legal menit să apere pe procurori de presiunile politicului. Acum, de exemplu, dacă procurorul general sau procurorul şef al DNA îl supără pe Klaus Iohannis, acesta din urmă îi poate indica ministrului Justiţiei să propună revocarea din funcţie a urîciosului, Cătălin Predoiu se execută şi chiar dacă CSM se opune preşedintele poate decide revocarea. Decizia CEDO nu se referea la propunerea înaintată la vremea respectivă de Tudorel Toader de revocare din funcţie a Codruţei Kovesi, ci la absenţa unei legi care să-i fi dat dreptul fostei şefe a DNA să conteste decizia luată de preşedinte. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, dă o interpretare aberantă decizie CEDO considerînd că aceasta a contestat propunerea de revocare făcută de ministrul Justiţiei de atunci Tudorel Toader. În realitate Tudorel Toader nu făcuse altceva decît propusese revocarea, potrivit articolului 132 din Constituţie care atribuie ministrului autoritate asupra activităţii procurorilor. E drept, ulterior Codruţa Kovesi a fost promovată în funcţia de procuror şef al Parchetului European. Asta n-a pus la îndoială legalitatea propunerii avansate de ministrul Tudorel Toader. Şi dacă fosta şefă a DNA ar fi fost propusă să fie declarată Fecioara Maria la nivel de Euroasia (Beneficiase pe plan intern de alintări gen Slujirea, Tutankamon), propunerea lui Tudorel Toader rămîne perfect legală. Ar fi fost normal după decizia CEDO ca ministrul Cătălin Predoiu să iniţieze un proiect de lege prin care procurorii şefi să aibă posibilitatea de a contesta în Justiţie revocarea lor.

Cătălin Predoiu n-o face.

Şi dintr-un motiv simplu.

Asta ar fi însemnat cîştigarea de către procurorii şefi a unei independenţe faţă de politicianul care e preşedintele României. Pentru a abate atenţia de la adevăratul sens al deciziei CEDO, Cătălin Predoiu se grăbeşte să-i facă jocul lui Klaus Iohannis. În şedinţa de Guvern respectivă el declară, în deplinătatea facultăţilor mintale, că decizia CEDO cere Guvernului României să-l revoce pe Tudorel Toader din Comisia de la Veneţia, pentru că acesta prin propunerea de revocare a Codruţei Kovesi <a pus în cauză credibilitatea angajamentului Guvernului României faţă de independenţa procurorilor>.

Acesta a fost însă doar unul dintre motive.

Un altul, la fel de important ca şi slujirea lui Klaus Iohannis a fost nevoia lui Ludovic Orban de a-i zîmbi dulce Codruţei Kovesi o dată ce distinsa a ajuns mare şefă la Bruxelles. Cînd Codruţa Kovesi era doar procuror şef al DNA, Ludovic Orban o făcea cu ou şi cu oţet. Dînd curs blestematei slugărnicii moldo-valahe faţă de cel puternic, Ludovic Orban a socotit că n-ar strica o linguşire adusă procurorului şef european.

Nu în ultimul rînd propunerea de revocare a lui Tudorel Toader se înscria în politica actualei puteri de a-şi plasa peste tot clientela politică. Mai mult ca sigur Tudorel Toader trebuia să lase locul vreunui altoi din marea grădină a PNL.

Cererea trimisă Comisiei de la Veneţia a fost recunoscută de chiar Cătălin Predoiu într-un moment de rară luciditate chiar în şedinţa de Guvern ca „ un caz fără precedent şi o premieră mondială”. Guvernul unei ţări cerea revocarea reprezentatului său în Comisia de la Veneţia. Tudorel Toader nu era un simplu reprezentant al României. Era şi este o personalitate în materie de Drept. Era în Comisia de la Veneţia de 15 ani. Pe drept cuvînt, Comisia s-a uluit de cererea guvernului român Tudorel Toader crede într-o declaraţie făcută în exclusivitate pentru cristoiublog.ro că solicitarea Guvernului Român a adus prejudicii României pe plan extern:

<Eu sunt la Comisia de la Veneţia de 15 ani. Am fost judecător, agent de legătură, iar acum sunt membru titular. Însă, acolo nu se iau aşa deciziile. Cei de la comisie ştiu că guvernele, în toate ţările, se schimbă, şi că fiecare vrea să îşi pună omul lui.>

La şedinţa de Guvern din 7 mai 2020, Ludovic Orban declara despre cererea lui Cătălin Predoiu:

<Cu siguranţă vom înainta cerere, pentru cineva care ne face de ruşine la Comisia de la Veneţia>.

 Dincolo de faptul că faţă de omul de carte Tudorel Toader semidoctul Ludovic Orban e ca viţelul faţă de poarta nouă, adevărata ruşine pentru România e palma peste obraz primită de regimul Iohannis de la Comisia de la Veneţia”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro