- Home
- Healthcare Trends
- (07.06.2021, 08:00)
Healthcare Trends VIDEO. „Bombardamentul” informaţional şi efectele asupra creierului. Despre recuperarea post anevrism cerebral cu neurochirurgul Bogdan Iliescu
- „Bombardamentul” informaţional, din ce în ce mai invaziv în societatea noastră. Cum ne ferim de efectele sale asupra creierului nostru?
- Hernia de disc poate fi tratată medicamentos sau prin operaţie. Când apelăm la neurochirurg?
- Depistarea tumorilor cerebrale la copii este un alt subiect abordat în cadrul emisiunii.
- Anevrismul, o boală tot mai întâlnită în România ne condamnă pe viaţă, dacă nu o luăm în serios.
2624 afişări
Bogdan Iliescu, medic neurochirurg la Spitalul Clinic de Urgenţă ”N. Oblu” şi Profesor Doctor la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, a fost invitatul cele mai recente ediţii ale emisiunii Healthcare Trends, o emisiune săptămânală pe teme medicale.
Medicul vorbit despre modul în care fluxul masiv de informaţii ne afectează creierul, cum s-a modernizat domeniul Neurochirurgiei în ultimii ani, dar şi ce pot specialiştii rezolva prin radiologia intervenţională. Neurochirurgul recomandă ca bolile creierului să fie luate în serios şi să nu amânăm vizita la un specialist.
„Medicina, cred că ea m-a ales pe mine. Adică, eram atât de mic când am început să spun că vreau să ajung doctor încât cred că nu a fost un efort foarte conştient, aveam câţiva ani. Au contat tot felul de jucarii pe care le cumpărau ai mei, puteai să fii chirurg. Erau nişte truse pe vremea aia, nişte jucării de plastic simpatice (...) Cum am ajuns neurochirurg este puţin mai complicat. Am ştiut devreme, din facultate. că vreau să mă ocup de creier sau să studiez creierul, să lucrez cu el (...)”, povesteşte invitatul.
Creierul, organul-minune. Cum îl protejăm de influxul mare de informaţii?
„Este foarte adevarat ca bombardamentul informaţional e departe de ceea ce avea creierul nostru la dispoziţie acum 100.000 de ani. Creierul de asta este făcut, să proceseze informaţii. Deci în principiu, el poate procesa orice îi parvine. Problema este cât poate folosi din informaţia asta şi cât îl taxează energetic. Creierul e un mare consumator de energie”, spune medicul.
Neurochirurgul arată că acest organ reprezintă mai puţin de 1% din greutatea corpului dar consumă un sfert din energia pe care o produce organismul. Întrucât creierul consumă mult din energia pe corpul o produce, e important să ştim să procesăm informaţia, să alegem ce ne trebuie, să ştim să o integrăm şi să o folosim adecvat. Dar toate astea vin cu un preţ, cum ar fi bolile moderne - sindromul burnout.
Şi pentru că se schimbă cantitatea şi tipul de informaţii, trebuie să apară şi soluţii viabile, inclusiv în educaţia formală a copiilor.
„Bombardamentul informaţional şi faptul că nu ştim să alegem informaţiile vor fi o provocare în şcoala viitoare, în care educarea copiilor - în sensul formării de instrumente cu care să negocieze volumul acesta imens de informaţie - va deveni prioritară.
Radiologia intervenţională
Acest tip de radiologie este un procedeu ce nu se limitează doar la anevrisme sau la malformaţii vasculare, ci inclusiv la tumorile creierului, care multe din ele sunt extrem de bine vascularizate. Prin radiologie intervenţională, o tumoră cu un potenţial letal este transformată într-o tumoră mai uşor de abordat în operaţie, mai arată neurochirurgul.
Anevrismul intracranian, grav şi cu repercusiuni
Medicul vorbeşte şi despre anevrism, punctând pe faptul că este o boală foarte complexă (...) iar ruptura unui anevrism şi pătrunderea sângelui chiar în spaţii mici din creier se soldează cu suferinţe foarte grave, cu o recuperare dificilă si îndelungată. Apar efecte precum pareze sau semi-pareze, dificultăţi de vorbire dar şi tulburări mult mai fine, tulburări de personalitate şi tulburări de memorie, spre exemplu.
Hernia de disc. Cum o tratăm?
Iliescu consideră că o hernie de disc se tratează mai întai medicamentos. Apoi, abia în momentul în care hernia de disc nu răspunde la tratament sau se agravează, trebuie apelat la un neurochirurg şi la posibilitatea unei intervenţii chirurgicale graţie tehnologiilor care fac din operaţiile de hernie de disc unele cu risc mic.
„Nu este o boală care să pună viaţa în pericol, însa este o boală care ne poate modifica calitatea vieţii într-un mod radical, uneori. E păcat pentru o intervenţie cu risc foarte mic să duci o viaţă nu neaparăt foarte plăcută (...). Dacă tratamentul obişnuit cu medicamente sau conservator nu dă rezultate să nu se ferească în niciun caz. Ştiu legendele care încă circulă, culmea şi la oameni tineri, că stai luni de zile la pat, ca nu te mai refaci niciodată. Nu mai e aproape deloc adevărat, pacientii noştri se ridică în ziua următoare şi în câteva luni au o viaţă absolut normală”.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.