Alina Gorghiu, la Consiliul JAI: Fără o cooperare strânsă e dificil să prinzi traficanţii de droguri

În cadrul dezbaterilor, s-au discutat eforturile pentru combaterea traficului de droguri şi a crimei organizate. În acest sens, preşedinţia maghiară a Consiliului Uniunii Europene a evidenţiat faptul că Reţeaua Eurojust pentru procurori specializaţi în combaterea crimei organizate a început să funcţioneze din septembrie.

„Toată Europa ştie cât de periculoşi sunt traficanţii de droguri. Fără o cooperare judiciară strânsă între statele membre e dificil să prinzi traficanţii de droguri. Aşa cum vedem şi în cazul fugarilor”, a declarat Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei.

De asemenea, oficialii europeni au abordat şi subiectul înfiinţării unui Tribunal pentru crimele comise în Ucraina, precum şi activitatea Centrului Internaţional pentru urmărirea în justiţie a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA). Miniştrii de justiţie din statele europene au subliniat importanţa contribuţiilor naţionale la colectarea şi procesarea probelor privind crimele de război.

„România este parte a ICPA, precum şi unul dintre statele care a adus cea mai mare contribuţie ca număr de probe în dosarele privind crimele de război comise pe teritoriul Ucrainei”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Consiliul JAI a inclus, de asemenea, un schimb de opinii pe tema Raportului de implementare a planului de acţiune al UE împotriva rasismului. Ideile comune principale, rezultate din schimbul de opinii, includ necesitatea intensificării eforturilor de combatere a acestui fenomen, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivelul UE. Partea română a prezentat bunele practici la nivel naţional.

Oficialii au abordat, în cadrul dejunului de lucru, tema promovării accesului la justiţie în contextul statului de drept şi al competitivităţii. Secretarul de stat George Cătălin Şerban a afirmat cu această ocazie: „Credem că şi legislaţia europeană din domeniul accesului la justiţie poate fi supusă unui proces de revizuire, un exemplu în acest sens fiind Directiva privind asistenţa juridică, care nu se adresează şi persoanelor juridice. Un aport important la îmbunătăţirea accesului la justiţie ar putea fi asigurat de inteligenţa artificială (IA). Crearea unor sisteme de IA specifice, care să corespundă cerinţelor recent adoptatului Regulament privind IA, ar putea să ofere informaţii juridice şi sprijin justiţiabililor – inclusiv IMM-urilor. Ne gândim, spre exemplu, la sisteme de IA precum: cele de e-completare (care ar facilita completarea cererilor de asistenţă judiciară) şi cele de informaţii şi servicii de asistenţă”.