Totodată, instanţa supremă a respins şi cererea complicelui judecătorului Lazăr, Traian Marius Sabău, de eliberare provizorie sub control judiciar.
La termenul anterior, instanţa a amânat pentru vineri judecarea cererilor celor doi pe motiv că Traian Marius Sabău nu avea apărător desemnat şi din cauză că dosarul de urmărire penală nu se afla la instanţa supremă.
La termenul de vineri, avocatul lui Ioan Lazăr, Bogdan Bărbat, a menţinut susţinerile clientului său şi a explicat instanţei că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de legea penală pentru care s-ar impune lăsarea în libertate sub control judiciar a clientului său.
Astfel, Bărbat a explicat că judecătorul Lazăr nu are antecedente penale, că nu există indicii sau probe care să conducă la ideea că, odată lăsat în libertate, acesta ar putea influenţa martorii sau bunul demers al anchetei şi că nu a încercat nici până acum "zădărnicirea aflării adevărului".
Pe lângă cererea de eliberare din arest, Lazăr a mai solicitat judecătorilor şi ridicare sechestrului de pe bunurile sale, măsură luată anterior de procurori.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis discutarea cererii privind ridicarea sechestrului odată cu dezbaterile din cadrul procesului de fond, care are un prim termen în 11 septembrie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înregistrat, joi, pe rolul Secţiei penale, dosarul în care au fost trimişi în judecată magistratul Ioan Lazăr şi complicele acestuia Traian Marius Sabău şi a fixat un prim termen în acest proces pentru 11 septembrie.