Articolul privind competenţa procurorilor militari în cauze cu militari şi civili, neconstituţional

Concret, în urma acestei decizii a Curţii Constituţionale, procurorii militari vor putea ancheta doar dosare în care sunt cercetaţi exclusiv militari. Dosarele în care sunt anchetaţi şi militari şi civili vor fi cercetate de procurori civili. În această ultimă situaţie, procurorii civili care vor prelua aceste dosare vor trebui să preia ancheta din stadiul în care se află, urmând să decidă asupra probelor şi actelor de urmărire efectuate.

Curtea Constituţională a fost sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate privind prevederi ale Legii 356/2006 de modificare şi completare a Codului de procedură penală. Potrivit legii, "cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată la parchetele ori instanţele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua să fie urmărite ori judecate de parchetele sau instanţele militare".

Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată, în 12 iunie, în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procesul cadrelor militare acuzate de fraudarea a sute de persoane fizice şi a Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) cu peste 450.000 de lei. În acest caz au fost trimise în judecată nouă persoane, dintre care şapte ofiţeri în rezervă şi doi civili.

Avocaţii au susţinut că prevederi ale Legii 356/2006 contravin articolelor 15, 20 şi 35 din Constituţie referitoare la aplicarea legii mai favorabile, aplicarea cu prioritate a tratatelor internaţionale la care România este parte şi la competenţa instanţelor civile în cazuri de indivizbilitate.

În susţinerea excepţiei, avocaţii părţilor au invocat şi o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a atras atenţia asupra faptului că procurorul militar nu poate îndeplini criteriile de obiectivitate cerute de lege, fiind dublu subordonat, pe de o parte faţă de Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei, iar pe de altă parte, faţă de Ministerul Apărării Naţionale. În aceste condiţii, avocaţii au arătat că procurorul militar ar putea fi influenţat în luarea unei decizii în cursul urmării penale de stimulentele finciare pe care le primeşte potrivit Statutului cadrelor militare.