Video Aviz favorabil pentru eliberarea condiţionată a lui Cozma

Potrivit procedurii, propunerea Comisiei va fi trimisă instanţei Judecătoriei Sectorului 5.

În decizia Comisiei de individualizare de la Penitenciarului Rahova în cazul lui Cozma, luată cu unanimitate de voturi, s-a avut în vedere restul de pedeapsă pe care îl mai avea de executat, conduita acestuia din 3 ianuarie şi până în prezent, precum şi faptul că nu a fost sancţionat disciplinar.

"În cazul numitului Cozma Miron, comisia a propus liberarea condiţionată, cu unanimitate de voturi, urmând ca dosarul să fie înaintat instanţei competente pentru a dispune cu privire la propunere. Motivaţia comisiei de individualizare a avut la bază prevederile Codului penal, Codului de procedură penală, Legii 275/2006 şi ale Regulamentului de aplicare al legii, mai precis: fracţia considerată ca executată din pedeapsă, ţinând cont că mai are 16 zile de executat din pedeapsă până la termen; conduita persoanei private de libertate de la ultima analiză din data de 03.01.2007 şi până în prezent; în această perioada nu a fost sancţionat disciplinar, fiind recompensat pentru participare la activităţile culturale, educative, religioase, sportive în contextul articolului 20 din Regulamentul de aplicare a legii 275/2006 privind modul de desfăşurare al programului zilnic în penitenciar", se arată în comunicatul semnat de directorul Penitenciarului Rahova, procurorul Laurenţiu Vintilă.

La începutul lunii mai, Tribunalul Bucureşti respingea contestaţia în anulare prin care Miron Cozma cerea rejudecarea recursului privind eliberarea sa condiţionată, liderul minerilor reclamând, în faţa instanţei, imixtiunea fostului ministru al Justiţiei în procesul său.

În 9 ianuarie, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti admisese propunerea comisiei speciale a Penitenciarului Rahova de eliberare condiţionată a fostului lider al minerilor din Valea Jiului, considerând că Miron Cozma, care a executat peste 3.300 de zile de închisoare, a dat dovadă de îndreptare a comportamentului său antisocial şi de aceea a decis, în 9 ianuarie, să-l elibereze condiţionat.

După pronunţarea Judecătoriei Sectorului 5 - în condiţiile în care soluţia nu era definitivă - fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, declara că a avut "un mare sentiment de jenă" când a citit motivarea Comisiei închisorii privind participarea deţinutului Miron Cozma la activităţile religioase şi sportive.

Monica Macovei a comentat motivarea Comisiei speciale din cadrul Penitenciarului Rahova care a arătat că a ţinut cont de comportamentul lui Miron Cozma doar din iunie 2006 - perioadă când a fost respinsă cea de-a doua cerere de liberare condiţionată a lui Miron Cozma - până în prezent.

Macovei sublinia că în 2005 o comisie specială a făcut verificări la Penitenciarul Rahova unde s-a constatat că Miron Cozma a avut un tratament preferenţial motiv pentru care directorul de atunci al penitenciarului a fost revocat din funcţie.

Decizia Judecătoriei sectorului 5 a fost atacată cu recurs, atât de Parchet, cât şi de Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România (AVMR), organizaţie care nu a fost admisă ca parte în proces. În 20 februarie, instanţa Tribunalului Bucureşti admitea recursul Parchetului Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, respingând cererea de eliberare condiţionată a lui Cozma.

Miron Cozma, alături de locotenent colonelul (r) Silviu Popescu, a fost condamnat de instanţa supremă, în 15 februarie 1999, la 18 ani de detenţie pentru instigare la subminarea puterii de stat, în legătură cu mineriada din 1991, soldată cu căderea Guvernului Roman.

Sentinţa de condamnare a lui Cozma s-a dat după mineriada de la Costeşti-Vâlcea, din ianuarie 1999, ca apoi să fie declanşată o acţiune similare în februarie 1999, la Stoeneşti-Olt, când liderul minerilor din Valea Jiului a fost arestat (17 februarie 1999).

Revolta minerilor după aflarea sentinţei Curţii Supreme de Justiţie, din 15 februarie 1999, nu a făcut decît să confirme argumentele pe baza cărora instanţa supremă şi-a formulat decizia, respectiv capacitatea lui Miron Cozma de a manipula masele de mineri din Valea Jiului, spulberînd pledoariile avocaţilor liderului minerilor, care şi-a construit apărarea susţinînd că inculpatul a fost "prizonierul" mineriadei din septembrie 1991 şi nu generatorul ei.

Instanţa supremă a decis ca, după executarea întregii pedepse, lui Cozma să-i fie interzise drepturile civile, timp de şapte ani, precum şi intrarea în oraşele Petroşani şi Bucureşti, timp de cinci ani.

După graţierea din 2004 ale unor fapte ale lui Cozma, aceasta a rămas să execute zece ani, pedeapsă ispăşită la zi.