Băsescu cere Parlamentului adoptarea Ordonanţei DIICOT

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, marţi, Parlamentului, cererea de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), informează un comunicat al Preşedinţiei remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, preşedintele Băsescu solicită reexaminarea legii trimise spre promulgare, în sensul aprobării ordonanţei de urgenţă, urmând ca Parlamentul să decidă forma finală a legii, precizează Preşedinţia.

Şeful statului a precizat că OUG 131/2006 urmărea întărirea capacităţii instituţionale a DIICOT, prin acordarea calităţii de persoană juridică şi prin reducerea competenţei acesteia la infracţiunile foarte grave şi la cele săvârşite în condiţiile specifice criminalităţii organizate. În acest context, preşedintele Băsescu consideră că aceste măsuri ar permite canalizarea resurselor alocate DIICOT în direcţia combaterii marii criminalităţi organizate, precum şi o mai bună administrare a acestora.

Şeful statului subliniază că ordonanţa a prevăzut instituirea unui depozit special pentru "acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire" şi susţine, în context, că respingerea acestei ordonanţei aduce prejudicii asupra înfăptuirii actului de justiţie, afectând grav activitatea de combatere a criminalităţii organizate.

În concluzie, preşedintele Băsescu consideră că respingerea acestui act normativ va avea consecinţe grave, cum ar fi prelungirea duratei de instrumentare a dosarelor ca efect al declinărilor de competenţă între DIICOT şi alte structuri de parchet, precum şi între diversele servicii şi birouri din cadrul DIICOT. În acest sens, susţine preşedintele, ordonanţa clarifică aspecte referitoare la competenţa în materie de macro-criminalitate economico-financiară şi prevedea unificarea competenţei materiale între structura centrală şi cele teritoriale.