CAB a admis înregistrarea Partidului Civic Maghiar

La termenul de vineri, Parchetul a cerut instanţei să admită contestaţia la decizia de acceptare a cererii de înfiinţare a Partidului Civic Maghiar şi să trimită dosarul la Tribunalul Bucureşti pentru rejudecare, pentru că pe listele de înfiinţare ar fi fost mai multe semnături falsificate.

În susţinerile sale, procurorul a vizat două elemente principale, repectiv că titulatura partidului care, alăturat de numele românesc, are şi traducerea în limba maghiară şi că pe listele de înfiinţare a Partidului Civic Maghiar ar fi mai multe semnături false.

Totodată, procurorul a susţinut dacă partidul se înfiinţează în România, titulatura acestuia trebuie să se facă exclusiv în limba română. Procurorul a arătat că mai mulţi reclamanţi au formulat plângeri penale din care reiese că pe listele cu semnături s-ar fi săvârşit mai multe falsuri.

"Există falsuri grosolane în ceea ce priveşte listele. Există plângerea penală formulată de Doru Cărăuş, care a întocmit liste la Galaţi. Cerem trimiterea spre rejudecare", a spus procurorul în concluzie.

În replică, avocatul Partidului Civic Maghiar, Doru Costea, a explicat instanţei că atâta vreme cât nu există o soluţie definitivă care să vizeze existenţa falsului pe listele cu semnături necesare înfiinţării acestuia, nu se poate vorbi de fals şi că susţinerile Parchetului sunt nefondate pe acest aspect.

"Este o încercare de obstaculare inadmisibilă a înfiinţării unui partid politic. Atâta vreme cât fondul (Tribunalul Bucureşti, instanţă de fond – n.r.) a spus că a verificat toate aspectele de legalitate şi cât nu există o hotărâre definitivă şi irevocabilă care să ateste existenţa falsului, cererea este inadmisibilă", a susţinut Costea.

În cadrul aceloraşi dezbateri, Doru Costea a cerut şi respingerea intervenţiei ziaristului George Roncea în proces, explicând că aceasta nu se poate face întrucât jurnalistul era obligat să intervină în faza de fond a procesului, şi nu în faza recursului. El a explicat că, potrivit legilor în vigoare, o astfel de acţiune este inadmisibilă.

Totodată, Costea a cerut şi respingerea ca inadmisibilă a trei intervenienţi în cauză, respectiv a lui Radu Ioana, Cărăuş Doru şi Maria Onică -, care se plâng că numele lor ar fi fost înscrise pe listele de înfiinţare a Partidului Civic Maghiar fără acordul lor. Avocatul a explicat că, la fel ca şi Roncea, aceştia trebuiau să intervină în faza de fond.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au respins recursul Parchetului şi au admis înregistrarea Partidului Civic Maghiar în Registrul Partidelor Politice din România.

În 29 ianuarie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de înregistrare a Partidului Civic Maghiar în Registrul Partidelor Politice din România. Hotărârea a fost atacată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, Uniunea Civică Maghiară a depus la Tribunalul Bucureşti documentaţia necesară pentru înregistrarea Partidului Civic Maghiar.

Analiza listelor cu semnăturile de susţinere depuse pentru înfiinţarea şi înregistrarea Partidului Civic Maghiar a fost finalizată în luna octombrie, după care a urmat elaborarea variantei finale a statului PCM. UCM a adunat din 18 judeţe şi din Bucureşti circa 27.000 de semnături.

Conform liderilor UCM, Partidul Civic Maghiar se doreşte a fi o alternativă la UDMR şi principalul obiectiv al acestei formaţiuni politice este câştigarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.