CC a publicat decizia în privinţa conflictului juridic dintre Parlament şi Ministerul Public

Problema care a generat conflictul este, în opinia Curţii, rezultatul refuzului Ministerului Public de a trimite celor două Camere ale Parlamentului documentele deţinute referitoare la posibila începere a urmăririi penale privind membri sau foşti membri ai Guvernului care, la această dată, au şi calitatea de deputat sau de senator.

"Acest conflict a fost determinat şi de modul diferit în care autorităţile menţionate au interpretat şi au aplicat prevederile articolului109 alineatul 2, teza întâi din Constituţie", susţin judecătorii.

Astfel, Curtea arată că înaintarea sesizării uneia dintre cele trei autorităţi - Cameră, Senat sau Preşedinte - pentru a cere urmărirea penală nu se poate face nici aleatoriu şi nici preferenţial de către Ministerul Public şi aceasta pentru că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 71, alineatul 2 din Constituţie, calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu exercitarea funcţiei de membru al Executivului.

"În sensul acestei prevederi constituţionale, înaintarea sesizării uneia dintre cele trei autorităţi pentru a cere urmărirea penală nu se poate face nici aleatoriu şi nici preferenţial de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi aceasta pentru că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 71 alineat 2 din Constituţie, calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu exercitarea funcţiei de membru al Guvernului. Aşa fiind, cumulul calităţii de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage după sine, în mod firesc, potrivit articolului109, alineat 2, competenţa Camerei Deputaţilor sau a Senatului pentru a cere urmărirea penală, după caz. De aceea, în raport de cele menţionate, în cazul în care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să sesizeze una dintre cele trei autorităţi - Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României - pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, soluţia este diferenţiată, după cum acesta are sau nu şi calitatea de deputat sau de senator la data solicitării. În consecinţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să se adreseze uneia dintre cele trei autorităţi, după cum urmează: a) Camerei Deputaţilor sau Senatului - pentru membrii Guvernului sau foştii membri ai Guvernului (primul-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, după caz) care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator; b) Preşedintelui României – pentru membrii Guvernului sau foştii membri ai Guvernului (primul-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat) care, la data sesizării, nu au calitatea de deputat sau de senator", apreciază judecătorii Curţii.

Aşa fiind, cumulul calităţii de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage după sine, în mod firesc, potrivit articolului 109, alineatul 2, competenţa Camerei Deputaţilor sau a Senatului pentru a cere urmărirea penală, după caz.

De aceea, în cazul în care Parchetul ICCJ urmează să sesizeze una dintre cele trei autorităţi pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, soluţia este diferenţiată după cum acesta are sau nu şi calitatea de parlamentar la data solicitării.

În consecinţă, Parchetul trebuie să se adreseze uneia dintre cele trei autorităţi, se arată în decizia Curţii.

În caz contrar, spune Curtea, s-ar ajunge la situaţia ca dispoziţiile articolului 109, alineatul 2 din Constituţie să devină inaplicabile în ceea ce priveşte Parlamentul, lăsându-se la latitudinea Ministerului Public să decidă, cu de la sine putere, căreia dintre cele trei autorităţi să se adreseze sesizarea.

Curtea Constituţională (CC) a constatat, în 11 martie, existenţa unui conflict juridic între Ministerul Public - Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele comise în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator.

Ministerul Public este astfel obligat să ceară Parlamentului avizul pentru cercetarea miniştrilor sau foştilor miniştri care au calitatea de parlamentar, atunci când demnitarii sunt vizaţi în cadrul unei anchete.

În cazul parlamentarilor Adrian Năstase - fost premier, Miron Mitrea, Codruţ Şereş - foşti miniştri, şi Paul Păcuraru - ministru, Parchetul este obligat să trimită, după caz, cererea de aviz pentru declanşarea urmăririi penale către Camera Deputaţilor sau Senat.

Curtea Constituţională mai constata atunci că nu există conflict juridic între preşedinte şi cele două Camere ale Parlamentului.

Senatul a sesizat, în 8 februarie, Curtea Constituţională privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.

În 6 februarie, Ministerul Public a cerut intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească. Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi care au calitate de parlamentari, dar cerea Consiliului Superior al Magistraturii să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională întrucât ar exista un conflict instituţional.

Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui CSM.

În 12 februarie, preşedintele CSM Lidia Bărbulescu a cerut Curţii Constituţionale să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat -, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniştrilor-parlamentari.

Anterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să înainteze Parlamentului cererile privind declanşarea urmăririi penale pentru miniştri sau foşti miniştri care au calitatea de deputaţi.

"În conformitate cu procedurile legale, pentru parlamentarii Adrian Năstase şi Miron Mitrea, membri ai Camerei Deputaţilor, ministrul interimar al Justiţiei urmează să înainteze Camerei Deputaţilor solicitările pentru declanşarea procedurilor de adoptare a cererilor de începere a urmăririi penale", se arată în scrisoarea lui Bogdan Olteanu, adresată în 25 ianuarie Codruţei Kovesi, prin care răspunde astfel adresei trimise de secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Gheorghe Mocuţa.

În opinia lui Olteanu, această procedură pe care o cere să fie aplicată de Kovesi rezultă din prevederile Constituţiei, respectiv ale articolului 109, precum şi din dispoziţiile Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială.

Olteanu atrăgea atenţia asupra conţinutului expunerii de motive a legii, "care prezintă intenţia nemijlocită a legiuitorului" şi care precizează expres că în situaţia miniştrilor deputaţi competenţa de a cere urmărirea penală revine Camerei Deputaţilor.

Totodată, Olteanu invoca susţinerile Avocatului Poporului - instituţie care apără drepturile şi libertările cetăţenilor în raportul acestora cu instituţiile publice - care a înaintat Curţii Constituţionale o excepţie de neconstituţionalitate privind articolele 12-22, 23, 24 din Legea 115. În motivarea excepţiei, admisă de Curtea Constituţională, Avocatul Poporului spunea că, potrivit Constituţiei, Senatul, Camera Deputaţilor şi Preşedintele au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului în cadrul imunităţii care protejează miniştrii, pentru a-i proteja de eventuale şicane, răspunderea juridică a membrilor Guvernului având consecinţe în plan politic.

Avocatul Poporului a mai susţinut că prin articolul 109, alineatul 2 din Constituţie legiuitorul constituant a intenţionat să facă o distincţie clară între membrii Guvernului care sunt în acelaşi timp şi deputaţi sau senatori şi membrii Guvernului care nu sunt parlamentari.

"Într-o asemenea interpretare, Ministerul Public trebuie să sesizeze acea Cameră a Parlamentului din care face parte membrul Guvernului, care este în acelaşi timp parlamentar, iar pentru membrii Executivului, care nu sunt deputaţi sau senatori, sesizarea va fi adresată preşedintelui ţării", spunea Olteanu.

În aceste condiţii, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, i-a cerut lui Kovesi să transmită cererile pentru declanşarea urmăririi penale, însoţite de dosarele cauzelor respective, pentru desfăşurarea procedurilor parlamentare în acest sens.

În 23 ianuarie, Senatul anunţa că trebuie să se pronunţe asupra propunerii de începere a urmăririi penale a senatorilor Paul Păcuraru şi Codruţ Sereş, aceasta fiind concluzia unei scrisori de răspuns a preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, la solicitarea secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Gheorghe Mocuţa, referitor la exprimarea unui punct de vedere al Senatului cu privire la procedura în vederea începerii urmăririi penale în cazul miniştrilor care sunt şi senatori.

"În Legea 115/1999 (Legea răspunderii ministeriale - n.r.) se spune că «ministrul Justiţiei, constatând că sesizarea este întemeiată, va înainta întregul dosar la Comisia juridică a Senatului dacă membrul Guvernului este senator», prin urmare «asupra propunerii de începere a urmăririi penale a celor doi senatori (Paul Păcuraru şi Codruţ Sereş - n.r.) trebuie să se pronunţe Senatul»", se arăta în scrisoarea semnată de Nicolae Văcăroiu.

Ministrul interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu a transmis atunci la DNA şi DIICOT actele primite de la Preşedinţie pentru cei opt actuali şi foşti miniştri, pentru începerea urmăririi penale, demnitarul precizând că îşi declină orice responsabilitate în cauză.

În 24 ianuarie - cu o zi înainte ca Bogdan Olteanu să trimită adresa procurorului general al României - Codruţa Kovesi declara că pentru cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri Ministerul Public este legal învestit, având cereri de urmăriri penale şi, ca atare, nu mai trebuie solicitată opinia Parlamentului.

"O cerere din partea Parlamentului nu este necesară, fapt însuşit şi de ministrul Justiţiei, din moment ce acesta a trimis Ministerului Public cererile pentru declanşarea urmăririi penale", spunea Kovesi.
Potrivit acesteia, Constituţia prevede câteva imunităţi pentru deputaţi şi senatori, respectiv în ceea ce priveşte arestarea, reţinerea şi percheziţia parlamentarilor, conferindu-i Parlamentului dreptul de a cere urmărirea penală a unui ministru, a explicat Kovesi.

"Dacă parlamentarii consideră că un ministru a comis o faptă penală sau există indicii cu privire la aceasta, pot declanşa procedura de a solicita urmărirea penală a membrului Executivului", adăuga procurorul general.

Kovesi spunea atunci că nu există nicio dispoziţie legală în vigoare potrivit căreia procurorul să fie obligat să ceară de la Parlament urmărirea penală a unui membru al Guvernului, dacă acesta este parlamentar.

Totodată, Kovesi a ţinut să precizeze că decizia Curţii Constituţionale prin care a fost declarat neconstituţional articolul 16 din Legiea 115/1999 privind răspunderea ministerială arată clar că niciuna dintre autorităţile statului, legislative, jurisdicţionale, executive, nu se pot interfera şi nu pot restrânge dreptul unei alte autorităţi (în acest caz preşedintele României - n.r.). Astfel, în temeiul legilor, spunea Kovesi, nu este prevăzut ca procurorul de caz sau cineva din Ministerul Public să solicite Parlamentului să emită o cerere de urmărire penală pentru miniştri sau foşti miniştri.

Dispoziţiile art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, care reglementau procedura privind urmărirea penală a miniştrilor/foşti miniştrii care au şi calitatea de parlamentar au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr.1133 din 27 noiembrie 2007 a Curţii Constituţionale, motiv pentru care acest text de lege nu mai poate fi aplicat, explica Ministerul Public.

Mai mult, arăta sursa citată, în dosarele penale instrumentate de procurori există cerere pentru declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a miniştrilor/foştilor miniştri, astfel încât o dublare a procedurii de către Camera Deputaţilor contravine prevederilor constituţionale.

"Pentru solicitarea Parlamentului de înaintare a dosarelor penale instrumentate de procurori nu există temei legal", a fost răspunsul Ministerului Public, însă a ales calea de a cere CSM să constate dacă există conflict instituţional, iar Consiliul a trimis sesizarea Curţii Constituţionale.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut în ianuarie ministrului interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Adrian Năstase, Miron Mitrea, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş, Tudor Chiuariu şi Traian Decebal Remeş. Ultimii doi au fost miniştri, dar nu au avut şi calitatea de parlamentari.