CEDO condamnă România pentru durata prea mare a unui proces civil

La data de 4 martie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Cerăceanu împotriva României (nr.1), constatând încălcarea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul duratei procedurii civile în care reclamanta a fost parte, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

În fapt, reclamanta a contestat la CEDO faptul că durata procedurii civile declanşate de ea împotriva unei edituri pentru plagiat a fost excesivă.

De asemenea, reclamanta a invocat încălcarea articolului 6 şi sub aspectul neexecutării unei hotărârii judecătoreşti prin care i-a fost recunoscută o creanţă împotriva editurii care publicase cartea tradusă de ea, arătând că în acest fel i s-a adus atingere şi dreptului la respectarea proprietăţii.

În privinţa duratei procesului, Curtea Europeană a considerat că acesta a început să curgă la data formulării cererii de chemare în judecată şi s-a terminat la data pronunţării hotărârii în recursul în anulare declanşat de reclamantă, având o durată de şapte ani pentru trei grade de jurisdicţie.

Curtea de la Strasbourg a apreciat că trebuie luată în considerare şi perioada judecării recursului în anulare, deşi aceasta era o cale extraordinară de atac, având în vedere că redeschiderea procedurii a influenţat drepturile civile ale reclamantei.

Instanţa nu a luat însă în calcul, în vederea stabilirii duratei procedurii civile, perioada cuprinsă între data la care reclamanta a solicitat procurorului general redeschiderea procedurii pe calea recursului în anulare şi data la care s-a pronunţat decizia instanţei supreme în această cale de atac.

Curtea Europeană a constatat că cererea reclamantei privind încălcarea articolelor 6 din Convenţie şi 1 din Primul Protocol Adiţional, determinată de neexecutarea hotărârii judecătoreşti, este nefondată şi a respins-o.

În acest sens, Curtea a reţinut că, fiind vorba de executarea unei hotărâri judecătoreşti între particulari, statului român nu îi revine decât obligaţia de a pune la dispoziţia debitorului un sistem adecvat care să-i permită acestuia recuperarea creanţei sale.

Instanţa a reamintit că, în cadrul unui litigiu între particulari, reclamanta trebuia să manifeste o anume diligenţă. Astfel, Curtea Europeană a constatat în acest caz că reclamanta a înţeles să apeleze la mijloacele puse de lege la dispoziţia sa foarte târziu şi a reţinut faptul că aceasta a obţinut executarea creanţei sale.

În consecinţă, CEDO a obligat statul român să îi dea reclamantei 1.400 de euro cu titlu de daune morale.