Chiuariu: DNA a devenit un "instrument în lupta politică"

Ministrul a explicat că această implicare în lupta politică are loc în două moduri: pe de o parte prin faptul că DNA deschide dosare penale în privinţa unor oameni politici fără să existe elementele unei fapte penale, după aceea nu mai face niciun fel de acte în acele dosare perioade lungi de timp, pentru a se putea spune despre acei politicieni că "au dosar" şi poate pentru ca acele cauze să fie folosite în scop de şantaj, pe de altă parte, prin faptul că închide anumite dosare în care există elementele unei fapte penale, pentru a proteja anumiţi oameni politici sau cercuri de afaceri din jurul acestora.

În acest sens, ministrul a dat câteva exemple, primul referindu-se la liderul PC Dan Voiculescu, în cazul acestuia, în 7 martie 2007, la DNA fiind înregistrată o plângere anonimă care făcea trimitere la articolul publicat într-un cotidian central în ediţia din 27 februarie sub titlul "moralistul Voiculescu tunde 40 de milioane de euro în afacerea institutului de cercetări alimentare".

Chiuariu a arătat că lucrarea s-a înregistrat la cauze penale în baza referatului din 26 aprilie 2007, întocmit de ofiţerul de poliţie judiciară din cadrul serviciului de investigaţii.

"Ceea ce nu au vrut să verifice cei de la DNA este informaţia din articolul de presă care făcea referire la îngroparea dosarului la Parchet", a susţinut ministrul.

El a arătat că dacă DNA ar fi verificat, ar fi aflat că un dosar cu acelaşi obiect se soluţionase deja de către Secţia de Urmărire Penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme.

În 10 iunie 2005 Parchetul Instanţei Supreme a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de articolul 248 Ccod penal în dosarul referitor la sesizarea Ministerului Agriculturii în legătură cu privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

În motivarea soluţiei adoptate de procuror se arăta că faptele constatate în raportul de control al Ministerului Agriculturii nu erau prevăzute de legea penală. Împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale (NUP), Ministerul Public nu a exercitat calea de atac, a arătat ministrul.

"Să ne explice DNA de ce mai cercetează o cauză în care un procuror s-a pronunţat deja în sensul că faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală", a afirmat Chiuariu.

Un alt caz la care s-a referit ministrul este cel referitor la Marko Bela. Concret, Chiuariu a spus că în 9 din cele 25 de dosare aflate spre instrumentare la procurorul şef Doru Ţuluş din DNA, inspectorii CSM au constatat întârzieri în efectuarea cercetărilor, unul dintre cazuri privind conduita liderului UDMR, care în anul 2005 ar fi încasat drepturi de autor în valoare de 90 de mii de lei şi 16 mii de forinţi fără să publice creaţiile literare promise.

În cauză ar exista indicii că respectivele sume de bani proveneau din investiţii din afara ţării. Cauza referitoare la Marko a fost înregistrată în registrul penal la 28 noiembrie 2006 şi singurele activităţi desfăşurate într-un interval de şase luni au constat în emiterea a două adrese, una către comisarul general al Gărzii Financiare în 19 ianuarie, şi o alta către Primăria Miercurea-Ciuc, în 18 iunie (la o lună după ce CSM a hotărât un control amănunţit la DNA – n.r.).

"Să ne explice domnul Ţuluş, dacă a avut motive întemeiate să deschidă acest dosar, de ce nu face cercetări", a susţinut ministrul Justiţiei.

Un alt caz dat ca exemplu este cel referitor la Vasile Blaga şi grupul NIRO, sesizat de către Mugur Ciuvică, preşedintele Ggrupului de Investigaţii Politice.

"Se solicita DNA să se autosesizeze în cazul afacerii centrului rezidenţial Park şi împotriva fostului ministru de Interne BV (Blaga Vasile - n.r.), preşedintelui executiv al PSD Bucureşti şi primar al sectorului 2 Bucureşti, NO (Neculai Onţanu - n.r.), consilierului local PSD la Primăria sectorului 2, Clitemnestra Gâdea, reprezentanta grupului NIRO care şi-ar fi aprobat un cartier de blocuri în curtea poliţiei", a precizat Tudor Chiuariu.

Deşi e-mailul transmis DNA conţinea datele de identificare ale creatorului de mesaj, sesizarea a fost trecută la categoria "anonime", a explicat ministrul Chiuariu.

"Ca să nu lase prea multe urme, nu a fost încheiat nici proces-verbal de sesizare din oficiu, aşa cum prevede legea. Ulterior, la 7 mai 2007, ofiţerul de poliţie judiciară propune trecerea lucrării la cauze penale în vederea efectuării de cercetări numai faţă de Gâdea", a afirmat ministrul, adăugând că propunerea a fost însuşită de procurorul şef secţie Doru Ţuluş.

"Să ne spună domnul Ţuluş de ce nu s-au făcut cercetări şi faţă de celelalte persoane la care se referea sesizarea. Dosarul, într-un mod previzibil, a fost soluţionat prin neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarea Clitemnestra Gâdea", a subliniat ministrul Justiţiei.

Într-un alt dosar s-au efectuat acte premergătoare în urma unor aspecte semnalate în presă, referitoare la avantajarea societăţilor comerciale aparţinând membrilor familiei senatorului CC şi firmei Euroconstruct Trading SRL în acordarea unor contracte de către administraţia străzilor bucureşti, a spus ministrul.

Prin rezoluţia din 19 iunie 2007, DNA a dispus NUP privind actele de corupţie semnalate. "Cercetarea în acest caz a fost o pură formalitate. În rezoluţia de neîncepere a umăririi penale nu se menţionează nici măcar persoanele vizate şi nici sancţiunile pentru care au fost cercetate", a declarat ministrul Chiuariu.

(Serviciul AUDIO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie înregistrarea declaraţiilor ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu. Pentru a beneficia de acest serviciu puteţi accesa link-ul Mediafax audio de pe pagina de internet a agenţiei sau direct adresa de internethttp://audio.mediafax.ro)