CSM: Afirmaţiile lui Kovesi nu constituie abateri de la standardele de conduită

Vicepreşedintele CSM, procurorul Graţiana Isac, a precizat, vineri, că în cadrul Secţiei s-a discutat "dacă declaraţia făcută de procurorul general la un post de televiziune pe marginea restituirii unor cauze de către instanţe procurorilor constituie încalcare de la standarde de conduită, prevăzute de Codul deontologic al judecătorului şi procurorului".În final, s-a apreciat că afirmaţiile au fost făcute "la modul general", fără a se nominaliza vreun dosar, astfel că susţinerile procurorului general Kovesi nu au constituit abateri de la standardele de comduită.

Secţia nefiind de acord cu aprecierile inspectorului potrivit cărora afirmaţiile procurorului general Codruţa Kovesi în legătură cu analizarea situaţiilor privind restituirea la Parchete a dosarelor de către judecători ar fi de natură să să conducă la pierderea respectului pentru instanţe.

La solicitarea secretarului general al Partidului Conservator, un procuror inspector al CSM a început verificări în urma unor declaraţii acordate agenţiei MEDIAFAX, în 25 octombrie 2007, în care Kovesi afirma că este nemulţumită de restituirile dosarelor trimise pentru judecare instanţelor, astfel că a solicitat DNA şi DIICOT o analiză asupra retrimiterii cauzelor în speţă.

La o săptămână după aceste declaraţii, în 30 octombrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) susţinea, într-un comunicat, că aprecierile procurorului general al României, Codruţa Kovesi, referitoare la restituirea unor dosare constituie o dovadă a ignorării legii privind soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate şi a consecinţelor admiterii acestora.

În ciuda comunicatului instanţei supreme, Inspecţia CSM nu a declanşat verificări, însă după sesizarea primită în 20 noiembrie 2007 din partea PC, un inspector a început verificările.

Astfel, inspectorul subliniază faptul că intervenţia procurorului general "era permisă doar pentru a sublinia, în contextul general, că la nivelul Ministerului Public există preocupare pentru stabilirea cauzelor care au determinat valul de restituiri al dosarelor de mare corupţie şi că respectiva evaluare urma să se facă pe baza hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe, având în vedere competenţa exclusivă a acestora de a statua asupra regularităţii actelor de urmărire penală".

Inspectorul mai consemnează faptul că Kovesi "nu a aşteptat redactarea hotărârilor judecătoreşti în discuţie, exprimând judecăţi de valoare cu privire la profesionalismul magistraţilor".

În opinia inspectorului, legalitatea şi temeinicia respectivelor hotărâri nu poate fi pusă în discuţie sub pretextul efectuării unui control administrativ, singura cale de urmat fiind cea de exercitare a căilor de atac.

"Pentru aceste motive, considerăm că afirmaţiile procurorului general au fost de natură să conducă la pierderea respectului pentru instanţe şi a încrederii necesare în activitatea acestora, cu consecinţe nefaste în privinţa recunoaşterii instanţelor ca unice organe calificate spre a decide în privinţa soluţionării proceselor", consideră inspectorul CSM.

În replică, procurorul general a susţinut că nu a făcut niciodată o declaraţie prin care să-şi exprime nemulţumirea faţă de deciziile de restituire pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le-a dispus în dosarele penale Loteria Română, Rompetrol, Zambaccian, aşa cum notează inspectorul.

Kovesi a spus că în declaraţia sa de presă nu a fost indicat un anumit dosar de către procurorul general, ci exprimarea a fost "şir de restituiri", cu referire la fenomenul restituirii, fără a individualiza în vreun fel un dosar penal.

Ea a ţinut să precizeze că Nota întocmită de inspector s-a realizat fără verificarea competenţei, arătând că aşa cum notează reclamantul (Secretarul general al PC-n.r) "natura juridică a sesizării ar avea ca obiect apărarea reputaţiei, independenţei unui judecător sau a mai multor judecători, motiv pentru care, potrivit art. 43 lit. i1 din regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii competenţa aparţinea serviciului inspecţiei judiciare pentru judecători, şi nu a celei pentru procurori".

Mai mult, potrivit Regulamentul Consiliului se putea discuta pe fondul cauzei dacă sesizarea era formulată de judecătorul/judecătorii a căror independenţă a fost încălcată sau imixtionată. "Aceste aspecte, respectiv verificarea obiectului sesizării şi verificarea competenţei - ceea ce în speţă nu s-a respectat, sunt fundamentele activităţii de magistrat, ceea ce ne face să avem serioase rezerve faţă de profesionalismul şi buna credinţă a procurorului inspector", a susţinut Kovesi.

Pe de altă parte, ea a spus că, dacă s-ar fi făcut o verificare reală a obiectului sesizării, s-ar fi plecat de la conţinutul declaraţiilor sale şi nu de la comentariile şi interpretările jurnaliştilor care au prezentat ştirea sau interpretările altor persoane ori ale inspectorului.

"Nu rezultă din cuprinsul notei dacă a fost vizionată caseta care conţine declaraţia mea şi nici dacă s-a făcut vreo transcriere a acesteia, în aşa fel încât să se poată lua o decizie obiectivă. Procurorul inspector nu face altceva decât să preia maniera politicianistă a autorului sesizării de redactare a unui material, fără a cunoaşte declaraţia procurorului general", a mai spus Kovesi.

"Subliniez că declaraţiile - poziţia mea - pe tema cauzelor care au fost restituite de la instanţele de judecată, parchetelor, a fost o declaraţie de principiu, pe un subiect dificil şi de aceea am dispus o analiză a motivelor de restituire în cauzele unităţilor Ministerului Public", a precizat Codruţa Kovesi.

De altfel, procurorul general a arătat că această problemă a fost pusă în dezbaterea Adunării generale a procurorilor, care prin hotărâre a conchis că se impune sesizarea CSM pentru a iniţia un dialog profesional pe această temă, care interesează deopotrivă magistraţii procurori şi judecători.

"În baza hotărârii Adunării Generale a Procurorilor, am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, care a admis în şedinţa de plen din 17 ianuarie 2008 că acest dialog profesional este necesar. Ce constat acum? Că procurorul inspector consideră afirmaţiile procurorului general drept cauză a pierderii respectului pentru instanţe şi propune luarea de poziţie în contra afirmaţiilor mele cu emiterea în acest sens a unui comunicat de presă, deşi aşa cum am arătat anterior procurorul inspector nu a stabilit obiectul sesizării şi competenţa serviciului inspecţiei judiciare pentru procuror", a explicat Kovesi.

Mai mult, a arătat ea, procurorul inspector nu a fost preocupat de efectele asupra reputaţiei profesionale şi credibilităţii corpului de magistraţi procurori, "prin faptul că s-a aruncat o umbră de îndoială asupra activităţii de urmărire penală şi că s-a lăsat să se creadă că procurorii nu ştiu carte, iar analiza dispusă de procurorul general urmărea să lămurească chiar acest aspect".

În opinia Codruţei Kovesi, dacă verificarea procurorului inspector urmărea conduita procurorului general - şi această conduită ar fi reprezentat o încălcare a unei norme - verificarea trebuia să se finalizeze cu propunerea iniţierii cercetării disciplinare.

"Un argument în plus că verificarea a vizat apărarea independenţei judecătorilor - aşa cum s-a cerut şi în sesizarea ce a generat această Notă - este şi concluzia cu care a fost finalizată verificarea. Astfel, în fraza de final a Notei se invocă «rolul ce revine Consiliului Superior al Magistraturii în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei şi se propune luarea de poziţie în contra afirmaţiilor procurorului general şi emiterea în acest sens a unui comunicat de presă». Această atribuţie a Consiliul Superior al Magistraturii de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei şi imparţialităţii acestora în înfăptuirea justiţiei este prevăzut de Regulamentul Consiliului. Numai un astfel de demers se poate încheia cu publicarea rezultatelor verificării, nu şi verificarea conduitei profesionale", a mai arătat şeful Ministerului Public.

Totodată, oficialul a subliniat faptul că nu-şi aminteşte să se fi emis comunicate de presă de către Consiliu "la fiecare sesizare a justiţiabililor care s-a făcut cu privire la conduita procurorilor din România şi că se aşteaptă ca CSM să acţioneze cu măsură egală în toate cazurile, cu atât mai mult cu cât comunicatul de presă nu reprezintă în speţă un instrument legal de reacţie".

În şedinţa de joi a Secţiei pentru procurori a CSM, membri Consiliului au decis, cu unanimitate de voturi, să nu-şi însuşească Nota inspectorului.