CSM: Declaraţiile lui Tăriceanu afectează încrederea publicului în justiţie

"Consiliul Superior al Magistraturii consideră că afirmaţiile Primului ministru referitor la legiferarea de către magistraţi a propriilor salarii prin hotărâri judecătoreşti şi aprecierea cuantumului aberant şi nejustificat al acestora, reprezintă afirmaţii de natură să afecteze încrederea publică în actul de justiţie şi o percepţie deformată a opiniei publice cu privire la situaţia materială a magistraţilor", afirmă, într-o declaraţie transmisă joi, preşedintele instituţiei, Lidia Bărbulescu.

Premierul Tăriceanu a spus, joi, că unele salarii din sistemul de justiţie au ajuns, ca urmare a unor decizii de legiferare luate în interes propriu de către judecători, la un nivel aberant şi nejustificat, depăşind orice limită a bunului simţ.

"După părerea mea, în sistemul de justiţie au apărut în momentul de faţă, prin această manieră de legiferare în interes propriu a judecătorilor, nişte salarii care au ajuns la nivele pe care le consider absolut aberante şi nejustificate, au depăşit orice limită, inclusiv cea a bunului simţ. Nu este posibil ca în România un domeniu, fie el şi justiţia, să-şi legifereze în nume propriu şi beneficiu propriu", a spus Tăriceanu, prezent la conferinţa de presă susţinută de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pe tema agendei ministerului în perioada următoare şi a evoluţiilor din primele două luni de mandat.

În replică, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) precizează, "atât pentru Primul ministru al României, dar mai ales pentru opinia publică", că magistraţii au fost obligaţi să se adreseze justiţiei deoarece, printr-o legislaţie discriminatorie si incoerentă, au fost privaţi de drepturi salariale cuvenite.

"Drepturile salariale ale magistraţilor au fost constatate nu numai prin hotărâri judecătoreşti irevocabile dar şi prin hotărâri pronunţate în urma recursurilor în interesul legii, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obligatoriu a fi respectate de orice cetăţean", susţine Bărbulescu.

Aceasta mai afirmă că importanţa socială a muncii magistraţilor şi interdicţiile şi incompatibilităţile legale impuse acestora "nu se reflectă în salarizarea despre care, în mod nejustificat, se face atât caz".

"Sistemul judiciar românesc se situează, din punct de vedere al salarizării, la un nivel inferior celui de care beneficiază magistraţi din alte ţări membre ale Uniunii Europene", potrivit lui Bărbulescu, care apreciază că, potrivit principiilor europene, independenţa justiţiei "înseamnă şi independenţa materială a angajaţilor sistemului judiciar".