CSM: Funcţionarea justiţiei a devenit element de luptă politică

În concluzile documentului referitor la starea Justiţiei în 2007, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă şi că, atât instanţele şi parchetele, cât şi forul suprem al magistraturii "au fost supuse unor critici şi chiar atacuri directe din partea tuturor părţilor spectrului politic, manifestându-se tendinţa oamenilor politici, de diferite orientări, de a acuza, în mod public, existenţa unei încărcături politice fie a măsurilor dispuse de procurori în anumite dosare, fie a deciziilor pronunţate de instanţele de judecată, fie a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii".

În apărarea sistemului, CSM susţine că afirmaţiile nu au fost "întemeiate pe probe sau elemente concrete" şi nici nu s-au confirmat ulterior.

Conflictele între instituţii au ajuns, în mai multe rânduri, în faţa Curţii Constituţionale, chemată să tranşeze conflictele juridice de natură jurisdicţională între puterile statului, se mai arată în raport.

"Spre a da un singur exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii a fost intens criticat pentru rezultatele controlului de fond declanşat în cursul anului la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind acuzat că răspunde la comandă politică, urmărindu-se revocarea unui procuror şef de secţie din cadrul acestuia şi, chiar că, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a permis «scurgerea» către mass-media a datelor raportului Inspecţiei Judiciare, pentru a fi compromisă activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie", scriu cei de la CSM în raport, precizând însă că acuzele nu s-au bazat pe nicio probă.

Mai mult, după ce, examinând raportul de control, Secţia pentru procurori a CSM a respins cererea ministrului Justiţiei de revocare a respectivului procuror şef de secţie, "constatând că se impun numai unele măsuri de corectare a deficienţelor şi repetarea controlului după un anumit interval de timp", Consiliul a fost acuzat de subordonare politică "din partea opusă a spectrului politic, cu aceeaşi vehemenţă şi fără a fi adusă vreo probă".

Conform raportului, criticile din partea politicienilor au vizat în special activitatea procurorilor, şi implicit a Secţiei pentru procurori a CSM, "aspect resimţit şi la nivelul parchetelor, percepţia procurorilor asupra existenţei presiunilor politice fiind în creştere".

Bazându-se pe anumite statistici din sondaje cu acest obiect realizate anul trecut, CSM afirmă în raport că procentul magistraţilor care consideră că modalitatea de numire a conducerii Ministerului Public afectează independenţa judecătorilor a crescut.

Totuşi, în opinia CSM, în ciuda actelor de imixtiune în activitatea judiciară, rămase însă la nivel declarativ, fără efecte practice şi cu caracter relativ izolat, atât instanţele şi parchetele şi-au păstrat statutul de independenţă în 2007.

"Consiliul Superior al Magistraturii şi-a îndeplinit rolul de a nu permite subordonarea sistemului judiciar influenţelor de natură politică sau economică. De altfel, atât procentul magistraţilor care cred că CSM are capacitatea de a garanta independenţa magistraţilor faţă de imixtiunile politicului în justiţie, cât şi procentul magistraţilor care apreciază că CSM contribuie la asigurarea independenţei au înregistrat creşteri în 2007 faţă de anul precedent", se mai arată în document.