CSM îi apără reputaţia procurorilor Picioruş şi Gavra

Biroul de presă, într-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, informează că Ilie Picioruş, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a invocat alterarea dreptului la integritatea imaginii socio-profesionale prin apariţia în publicaţia "Gazeta de Oradea" din 30 ianuarie 2008 a unui articol denigrator, care a publicat un interviu cu procurorul Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor sub titlul "Alexandru Lele - începutul sfârşitului pentru Adrian Năstase".

În materialul de presă se fac trimiteri vexatorii cu privire la probitatea morală şi profesională a procurorului Ilie Picioruş - şeful procurorul Cristian Panait, cel care a ratat percheziţia domiciliară în cazul Alexandru Lele, şi care ulterior s-a sinucis.

"Verificările realizate de Inspecţia Judiciară atestă în mod neechivoc că interviul acordat de procurorul Alexandru Lele, fost ziarist la publicaţia „Gazeta de Oradea" este un conglomerat nefericit între pretinse fapte şi atitudini reprobabile ale procurorului Picioruş Ilie şi judecăţi de valoare, distincţia dintre probaţiunea faptelor materiale şi demonstrarea rigorii judecăţilor de valoare nefiind posibilă", susţine CSM.

Aspectele şi împrejurările semnalate de procurorul Alexandru Lele în interviul din "Gazeta de Oradea" au făcut în integralitatea lor, obiectul unor verificări la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 536/C/122/2005 din 14 iunie 2005 şi Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 655/DIJ/2005.

Din conţinutul Notei Inspecţiei Judiciare nr. 655/DIJ/2005, prin care se propunea clasarea lucrării, rezultă cadrul procesual penal în care procurorul Ilie Picioruş, în calitatea sa de procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a organizat şi planificat activitatea de urmărire penală în dosarele privind pe Alexandru Lele şi procurorul Cristian Nicolae Panait.

Din verificarea evidenţelor penale existente la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rezultat că „nu se poate stabili o legătură cauzală între luarea de către procurorul Ilie Picioruş a dosarelor aflate în lucru la procurorul Panait Nicolae Cristian, redistribuirea acestora altui procuror şi decesul acestuia; pentru perioada analizată nu s-au identificat în conduita procurorului Ilie Picioruş aspecte de natură să determine şocul emoţional pe fondul căruia s-a produs decesul procurorului Panait Nicolae Cristian".

Din conţinutul Notei Inspecţiei Judiciare rezultă că ideea unei legături între decesul procurorului Panait Nicolae Cristian şi activitatea procurorului şef al Secţie de urmărire penală şi criminalistică Ilie Picioruş, în calitate de procuror ierarhic superior, a fost avansată de presă, nefiind dovedită vreo implicare a procurorului Ilie Picioruş care să exceadă cadrului strict profesional.

Articolul de presă derulează în mod selectiv o incursiune în modul de îndeplinire a procedurilor penale în dosarele nr. 102/P/2002, 177/P/2002 şi 138/P/2002 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sugerând prin agresivitatea expunerii, ideea coagulării unei coaliţii oculte a procurorilor Ilie Picioruş, Ovidius Păun, Ovidiu Sârbu, Alexandru Chiciu, Tănase Joiţa şi Elena Rădescu pentru compromiterea sa prin antrenarea răspunderii penale.

Potrivit CSM, sugestivitatea unor aserţiuni de genul "Politrucul Picioruş", "Picioruş compromis iremediabil", "Trioul criminal Joiţa-Picioruş-Păun" ori "Cei trei veritabili criminali Joiţa-Picioruş-Păun" prezentate într-o "coerentă sincronie cu suspiciunea fraudării probelor în dosarele penale menţionate, reprezintă cel mai izbitor mesaj pe care cititorii gazetei sunt chemaţi să-l perceapă".

"Estimările denigratoare sunt elocvente în conturarea mesajului publicistic pe care procurorul Alexandru Lele doreşte să-l inoculeze opiniei publice privitor la onestitatea, reputaţia şi demnitatea procurorului Ilie Picioruş alcătuind un demers deductiv al cărui impact în rândul celorlalţi magistraţi, procurori şi judecători, este uşor de anticipat", spune CSM.

Totodată, Consiliul afirmă că excede oricărui dubiu intenţia autorului interviului de presă de a folosi acest mijloc pentru a compromite imaginea şi reputaţia profesională a procurorului Ilie Picioruş prin prezentarea nuanţată şi tendenţioasă, fără raportări probatorii credibile, a modului cum procurorul a urmărit desfăşurarea anchetelor penale în dosarele nr. 102/P/2002 şi 177/P/2002 în calitatea sa de fost şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Reputaţia profesională a magistratului, ca element intrinsec al imaginii sale publice, defineşte un ansamblu de însuşiri care vizează gratitudinea, consideraţia şi preţuirea faţă de abilităţile sale umane şi profesionale astfel cum sunt receptate în convingerile şi atitudinea grupului profesional din care face parte şi care împreună converg spre conturarea unui anumit prestigiu profesional şi moral în rândul colectivităţii", afirmă CSM.

În limitele reputaţiei profesionale astfel definite, s-a stabilit faptul că aprecierile subiective, expresiile jignitoare ori suburbane care abundă în interviul de presă dat de procurorul Alexandru Lele în "Gazeta de Oradea" nefiind susţinute de argumente juridice pertinente ori de date şi împrejurări concludente, trădează intenţia autorului de a crea un deficit major de imagine procurorului Picioruş Ilie şi de-al expune oprobriului breslei din care provine, mai explică CSM.

În concluzie, CSM reţine că "întregul carusel al expresiilor denigratoare declanşat prin presă de procurorul Alexandru Lele împotriva procurorului Picioruş Ilie precum şi a altor magistraţi, nesusţinut de realitatea juridică ori faptică a urmărit să iniţieze şi să întreţină o campanie defăimătoare de natură să-i discrediteze profesional şi moral".

Pe de altă parte, sursa citată informează că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, în şedinţa din 27 martie, cererea Inspecţiei Judiciare de închidere a lucrării faţă de domnul Viorel Gavra, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, referitor la aspectele semnalate în ziarul local "Gazeta de Oradea".

Autorul articolului reiterează aceleaşi aspecte privind activitatea procurorului Gavra Gheorghe Viorel care au făcut obiectul unor verificări administrative ori penale în perioada 1998-2005, şi în care au fost dispuse măsurile care se impuneau. Celelalte aspecte referitoare la conduita procurorului Gavra Gheorghe Viorel şi implicarea acestuia în soluţionare unor cauze penale în care a fost cercetată Gal Mariana precum şi cele referitoare la implicarea procurorului Magda Chirculescu în soluţionarea acestor cauze nu s-au confirmat.

Pentru aprecierile făcute de autorul articolului la conduita procurorului Magda Chirculescu şi pregătirea sa profesională, aceasta a formulat cerere de apărare a reputaţiei înregistrată la Inspecţia Judiciară sub numărul 568/IJ/201/SIP/2008, fiind în curs de soluţionare.

În ziarul local "Gazeta de Oradea" din data de 24 ianuarie 2008 a fost publicat articolul intitulat "Procurorul Viorel Gavra, "Calul Troian" al mafiei, posibil şef la "urmărire penală"’ în Bihor" în cuprinsul căruia autorul face unele aprecieri cu privire la activitatea profesională a procurorului Viorel Gavra din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi consecinţele numirii sale într-o funcţie de conducere în condiţiile în care acesta ar fi implicat direct ori prin intermediul concubinei sale în mai multe "afaceri penale".

În esenţă se susţine că "mapa profesională a procurorului Gavra Viorel este mai rău decât cazierul unui interlop de duzină" iar, numirea sa în funcţia de procuror şef secţie urmărire penală la parchetul bihorean "a provocat o indignare mocnită printre colegi". Autorul face referiri la evoluţia profesională a procurorului Gavra Viorel nuanţând perioada în care acesta a fost sancţionat disciplinar şi modul în care a influenţat soluţionarea unor dosare în care a fost implicată doamna Gal Mariana.

Totodată, în cuprinsul articolului se face referire şi la "omisiunea" procurorului Gavra Viorel de a declara recurs într-o cauză penală şi la faptul că ar fi falsificat ’’registrul de soluţii’’ în sensul că, a menţionat o altă persoană decât cea care făcea obiectul dosarului în care s-a pronunţat decizia nr. 568/A/2000.

Din verificările efectuate, s-au constatat următoarele: procurorul Viorel Gheorge Gavra îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor din anul 1989, îndeplinind funcţia de prim procuror adjunct în perioada aprilie 1997- martie 1998; procuror şef secţie judiciară în perioada ianuarie 1994 - noiembrie 1995, noiembrie 1996 – aprilie 1997, fiind delegat începând cu data de 01 ianuarie 2008, în funcţia de procuror şef secţie urmărire penală, pe o perioadă de 90 de zile, prin Ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie nr. 2797 din 29 decembrie 2007, numit ulterior în această funcţie, pe o perioadă de 3 ani prin Hotărârea nr. 3 din 24 ianuarie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, începând cu 28 ianuarie 2008.

S-a reţinut că, procurorul Viorel Gheorghe Gavra a fost cercetat disciplinar în anul 1998 iar prin Hotărârea 11 din 03 decembrie 1998 a Comisiei de disciplină din cadrul Ministerului Public a fost sancţionat cu diminuarea salariului de bază cu 15 la sută pe o perioadă de 2 luni pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 122 lit. g şi j din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească.

În concret, Comisia de disciplină a apreciat că procurorul Viorel Gheorghe Gavra a efectuat anchetă într-o cauză în care era implicată o persoană pe care acesta o cunoştea şi se afla în relaţii de prietenie, continuând această relaţie după declanşarea cercetărilor, reţinând totodată şi faptul că, în calitate de preşedinte onorific a clubului privat de judo "Liberty" a încasat de la cinci persoane sume de bani, a semnat şi eliberat chitanţe deşi, nu avea asemenea atribuţii, întrucât funcţia pe care o deţinea era una onorifică.

În consecinţă, aspectele semnalate de autorul articolului privind sancţionarea disciplinară a procurorului sunt reale, ele au făcut obiectul unor verificări anterioare în cadrul procedurii disciplinare. Aprecierea sancţiunii disciplinare aplicate ca fiind ’’prea blândă’’ aparţine autorului articolului şi excede competenţei verificărilor efectuate de Consiliul Superior la Magistraturii.

În opinia CSM, interpretările date de autorul articolului cu privire la demersurile procurorului Gavra Viorel Gheorghe sunt subiective şi nu vizează aspecte legale care l-ar fi împiedicat pe procuror de a-şi depune candidatura pentru Consiliul Superior al Magistraturii ori pentru funcţia de procuror şef secţie urmărire penală. Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se face de către adunările generale de la nivelul instanţelor şi parchetelor care prin vot aleg din rândul judecătorilor ori procurorilor persoanele ce urmează să-i reprezinte în Consiliu, potrivit procedurii descrise în articolele 6-21, Secţiunea a 2-a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Nemulţumirea procurorilor vizaţi în cuprinsul articolului nu este singulară şi limitată la aprecierile ziaristului, dimpotrivă se regăseşte şi la alţi procurori care au fost obiectul unor asemenea articole de-a lungul timpului şi care în urma demersurilor efectuate au constatat că autorul articolelor care semnează cu pseudonimul "Manea Cătălin" este procurorul Lele Alexandru Florian (adresa nr. 10022 din 15 mai 2006 a Poliţiei municipiului Oradea), conchide sursa citată.