Dezbaterile în procesul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan, amânate

Miercuri, judecătorii instanţei supreme au constatat neîndeplinirea unor proceduri, astfel că au decis amânarea judecării dosarului.

În 18 martie, procesul a fost amânat din motive procedurale de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), reinvestiţi în judecarea procesului lui Mureşan, după ce instanţa inferioară, a decis să-şi decline competenţa în favoarea instanţei superioare, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind imunitatea de care se bucură şi foştii demnitari.

Concret, Curtea Constituţională a decis că şi în cazul foştilor miniştri, pentru care se cere urmărirea penală, anchetatorii trebuie să ceară avizul şefului statului sau Parlamentului (în cazul în care acuzatul este parlamentar) pentru a declanşa cercetări în legătură cu fapte comise în timpul mandatului de membru al Executivului.

În 18 decembrie 2003, Mureşan a fost deferit justiţiei de Parchetul Naţional Anticorupţie (actualul DNA), în cazul acestuia procurorii obţinând avizul legal pentru declanşarea urmăririi penale a fostului ministru.

În februarie 2005, avizul de cercetare pentru foştii miniştri a fost eliminat din lege, la iniţiativa fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, însă judecătorii Curţii Constituţionale au decis că este o discriminare în raport de cei care deţin portofoliu de ministru.

Din cauza acestei eliminări a avizului, cazul lui Mureşan a ajuns la instanţa inferioară, respectiv la Tribunalul Bucureşti.

Dosarul lui Mureşan a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureşti în 7 iulie 2005, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - instanţa desemnată iniţal să judece cazul - a pus din oficiu în discuţie competenţa sa de a-l judeca pe fostul ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei, Ioan Avram Mureşan, ca urmare a modificărilor Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială. Concret, procurorii anticorupţie nu mai aveau competenţa să cerceteze miniştri şi parlamentari, astfel că instanţa supremă era greşit sesizată cu dosarul lui Mureşan.

În 5 iulie 2007, Curtea a reţinut că exceptarea foştilor membri ai Guvernului - prin art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială, motdificată de OUG3/2005 - de la procedura specială, derogatorie, prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalităţii de tratament consacrat de art.16 alin.(1) din Constituţie.

Mureşan, alături de alte trei persoane, a fost deferit justiţiei în decembrie 2003, timp de un an şi jumătate procesul fiind în dezbatere la instanţa supremă, ca apoi să fie transferat Tribunalului Capitalei.

Din iulie 2005, Tribunalul Bucureşti a preluat procesul în care, alături de Ioan Avram Mureşan, mai sunt judecaţi Ioan Truţă Enea (fost secretar general adjunct şi consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei - MAA) - pentru deturnare de fonduri şi complicitate la luare de mită în formă continuată, Silvia Căpitanu (fost director general al Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională din MAA) - pentru deturnare de fonduri, şi Dan Jiga (fost director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA) - pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată.

În acest proces, Mureşan mai este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu implicarea sa în scoaterea, de la rezervele de stat, a cantităţii de cinci mii de tone de ulei brut de floarea soarelui.