DNA a redeschis dosarul privind duty-free-urile de la Aeroportul Otopeni

Biroul de presă al DNA a confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar procurorii lucrează la actele premergătoare cercetării penale.

DNA a analizat cazul în 2002, dar a decis să nu înceapă urmărirea penală, din lipsă de dovezi. După ce Eastern Duty Free (EDF) din Marea Britanie (compania care a administrat duty-free-urile de la Aeroportul Otopeni - n.r.) a contestat decizia, DNA a menţinut hotărârea şi în 2006, pe aceleaşi considerente.

Juriştii EDF au depus la DNA ca nouă probă o casetă audio şi au solicitat din nou redeschiderea dosarului, potrivit unui articol publicat, vineri, de Financial Times.

Publicaţia americană arăta că operatorul duty-free Eastern Duty Free a dat în judecată statul român cerând daune de 100 milioane dolari într-un caz de corupţie la nivel înalt în care sunt implicaţi un fost premier, contracte de concesiune duty-free cu un aeroport şi o companie de transport aerian, precum şi o înregistrare pe casetă audio a unei cereri de mită în valoare de 2,5 milioane dolari.

Cazul, care urmează să fie audiat în acest an la un tribunal internaţional din Washington, va fi una dintre rarele ocazii de punere în lumină a lumii uneori întunecate a contractelor din sectorul public şi a instituţiilor judiciare, comentează sursa citată, adăugând că procesul survine într-o perioadă în care România, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, este puternic criticată la Bruxelles în privinţa eficienţei combaterii corupţiei şi implementării reformei în justiţie.

Eastern Duty Free (EDF), operator duty-free cu sediul în Marea Britanie, care mai desfăşoară operaţiuni în Laos, Vietnam şi Philippine, a înaintat o acţiune juridică la Centrul Internaţional al Băncii Mondiale pentru Soluţionare Disputelor privind Investiţiile (World Bank's International Centre for the Settlement of Investment Disputes - ICSID).

EDF cere plata unor daune de 100 de milioane de dolari pentru pierderea a două contracte pentru vânzări duty-free încheiate cu Aeroportul Otopeni şi Compania Tarom.

Compania acuză că, în perioada 2001-2002, a fost contactată de colaboratori ai lui Adrian Năstase, premier în perioada 2000-2004, care au cerut mită în valoare de 2,5 milioane dolari pentru a menţine contractele câştigate de EDF în 1992 şi 1996. EDF susţină că, în urma refuzului de a plăti, a fost obligată să renunţe la contracte.

Guvernul Năstase a aprobat o ordonanţă de urgenţă, interzicând operaţiunile de retail duty-free. Ulterior, contractele EDF au fost acurdate unor companii româneşti, arăta Financial Times.

Rick Weil, directorul general al EDF, afirmă că a fost la Bucureşti în august 2001, pentru a se întâlni cu Sorin Teşu, şeful de cabinet al premierului Năstase. Teşu a ales ca loc de întâlnire hotelul Hilton.

"Teşu mi-a spus că participă la întâlnire în numele şefului său. Mi-a explicat că are veşti bune legate de modalitatea prin care poate fi asigurată continuarea activităţii EDF în România. El mi-a spus că alţii au contribuit cu 2,5 milioane de dolari la campania premierului Năstase, pentru care li s-au promis afacerile duty-free pe Aeroportul Otopeni. Totuşi, aceşti bani ar fi putut fi returnaţi, dacă aş fi acceptat să plătesc lui Teşu 2,5 milioane de dolari, în numele şefului său", a declarat Weil la DNA, conform Financial Times.

EDF a refuzat să plătească, iar două luni mai târziu, la 20 octombrie, Marko Katz, director la EDF în perioada respectivă, a declarat că s-a întâlnit cu secretarul de stat Liana Iacob, din partea premierului Năstase, pentru a încerca să rezolve problema.

Într-o înregistrare audio a acelei întâlniri, Iacob a afirmat: "Am fost la guvern, a fost o şedinţă de guvern, şi am avut cu Teşu o discuţie în care i-am cerut să nu se amestece în această problemă. I-am spus: «Mă laşi pe mine să rezolv problema? Îţi promit că îţi voi da bani, dar nu aşa cum vrei tu să procedezi. Banii vor merge direct la premier, în proporţie de 95%, iar restul de 5% îţi va reveni ţie. Dar nu este posibil să procedezi cum vrei tu, cu aceste lucruri. Ei nu vor să dea bani, i-am mai spus, şi i-am cerut să mă lase pe mine să rezolv problema, să nu se amestece în niciun fel în această chestiune»".

La sfârşitul convorbirii înregistrate, Iacob a solicitat din nou mită, ca soluţie a problemelor EDF, scrie publicaţia.

"Ştiu foarte clar că fără bani nu se va rezolva. OK? Pentru că v-am spus de la început şi vă repet că ei iau nişte bani", a spus Iacob.

Potrivit EDF, Iacob s-a referit la cele 2,5 milioane de dolari, necesare pentru rambursarea contribuţiei unui susţinător al campaniei, căruia îi fuseseră promise contractele EDF.

Caseta va fi prezentată ca probă la tribunalul de la Washington, mai scria Financial Times.

În declaraţia dată la DNA în 2006, Iacob a recunoscut că s-a întâlnit la locuinţa sa cu Katz, în toamna anului 2001, dar a contestat varianta prezentată de acesta în privinţa discuţiei avute.