DNA - Informaţiile privind instituirea sechestrului asiguratoriu pe averea lui Mazăre, eronate

Biroul de Informare şi Relaţii Publice al DNA precizează că informaţiile potrivit cărora procedura de aplicare a sechestrului asigurător s-ar fi derulat în cursul nopţii de miercuri spre joi, la acţiune fiind mobilizaţi toţi poliţiştii Secţiei a II-a din cadrul DNA, sunt eronate.

"În conformitate cu reglementările Codului de procedură penală, aceste măsuri nu se efectuează în cursul nopţii, iar participarea întregului efectiv de ofiţeri de poliţie judiciară la această acţiune nu poate fi dispusă, deoarece ar putea periclita celelalte activităţi ale Secţiei II-a. În ceea ce priveşte comunicarea actelor procedurale dispuse de procurori pe parcursul urmăririi penale, acestea se înscriu în sfera informaţiilor exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public", se arată într-un comunicat al DNA.

Dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi alţi zece funcţionari din administraţia locală sunt cercetaţi pentru retrocedări şi schimburi de terenuri în defavoarea municipalităţii este în fază de finalizare, după încheierea tuturor expertizelor în acest caz, susţin surse judiciare.

Conform surselor citate, instituirea sechestrului asiguratoriu este o măsură procedurală, care se dispune pentru recuperarea eventualului prejudiciu.

Primarul Mazăre a declarat că nu a fost înştiinţat despre vreo măsură de instituire a sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor sale.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi alţi zece angajaţi ai Primăriei constănţene sunt acuzaţi de procurorii anticorupţie că ar fi refuzat să retrocedeze unele imobile revendicate pe cale judecătorească, precum şi că ar fi făcut schimburi de terenuri în defavoarea municipalităţii şi ar fi atribuit contracte fără licitaţii.

Dosarul a fost deschis în 2005, la autosesizarea DNA, care a luat la verificat toate actele găsite în arhiva Primăriei Constanţa, începând din anul 2000, anchetatorii căutând nereguli în contracte semnate cu firme pentru prestări de servicii sau achiziţii publice, dar şi cu persoane fizice pentru vânzarea, cumpărarea sau concesionarea de terenuri în Constanţa şi Mamaia.

În decembrie 2005, Biroul de presă al DNA informa că procurorii anticorupţie au început urmărirea penală împotriva lui Radu Mazăre şi a altor zece persoane - între care Nicuşor Constantinescu, pe atunci şeful Consiliului Judeţean Constanţa - în legătură cu retrocedarea unor terenuri în Mamaia şi Constanţa.

Ulterior, procurorii anticorupţie i-au prezentat lui Radu Mazăre un raport de expertiză întocmit în dosarul în care se fac verificări cu privire la activitatea desfăşurată la Primăria Constanţa. Primarul Constanţei a fost audiat de procurorii anticorupţie în legătură cu acest dosar.

În vara anului 2006, Mazăre anunţa că DNA - Serviciul Teritorial Constanţa a dispus neînceperea urmăririi penale în două dosare privind retrocedarea unor imobile. Primarul adăuga că fuseseră depuse plângeri penale prin care el şi alţi angajaţi ai Primăriei Constanţa erau acuzaţi de luare şi dare de mită, trafic de influenţă sau abuz în serviciu. Mazăre a spus că a primit soluţia în cele două dosare pe care le-a avut cu chiriaşii imobilelor retrocedate, iar procurorii DNA Constanţa au decis că în ambele cazuri faptele nu există.

În ianuarie 2007, DNA informa că nouă angajaţi ai Primăriei Constanţa, printre care un director, un director adjunct şi un şef de serviciu au fost trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni.

În septembrie 2007, primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, anunţa că a cerut recuzarea procurorului DNA care îl anchetează în dosarul retrocedărilor ilegale şi că va depune plângere penală împotriva acestuia pentru cercetare abuzivă.

Edilul i-a reproşat procurorului că s-a folosit în acest dosar de un raport de constatare realizat de doi experţi tehnici judiciari, iar unul dintre ei era suspendat din această calitate de către Ministerul Justiţiei, la data întocmirii documentului.

Potrivit raportului respectiv, primarul municipiului Constanţa ar fi produs un prejudiciu de 100 de milioane de euro, prin subevaluarea unor terenuri în staţiunea Mamaia.

Din acest motiv, Radu Mazăre a comandat o expertiză extra-judiciară unei comisii de specialitate şi susţine că rezultatul acesteia îi este favorabil. De asemenea, primarul a solicitat DNA să comande o nouă expertiză în acest caz.

Totodată, primarul Constanţei a solicitat în instanţă obligarea DNA la furnizarea unor informaţii cu privire la domeniul în care deţin înalta calificare profesională doi angajaţi ai Serviciului de Specialişti al DNA, care au realizat expertiza.

În acţiunea intentată la Tribunalul Constanţa, Radu Mazăre preciza că dosarul în care este cercetat de DNA se bazează pe o expertiză tehnică întocmită de Cătălin Ion Cucuoară şi Gheorghe Macovei, persoane care nu ar avea calitatea de a emite astfel de documente. Edilul a spus că a fost nevoit să afle dacă aceşti specialişti îndeplinesc condiţiile legale pentru a efectua astfel de constatări şi a conferi autoritatea profesională acestor lucrări.

Tribunalul Constanţa a respins, săptămâna trecută, solicitarea lui Radu Mazăre, dar edilul a afirmat că va ataca hotărârea respectivă la Curtea de Apel Constanţa.

Potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Primăriei municipiului Constanţa, Radu Mazăre deţine o şalupă cu motor Bayliner, remorcă-peridoc pentru şalupă, are conturi şi depozite bancare în valoare totală de 230.000 de euro, are acţiuni, părţi sociale, împrumuri acordate în nume personal, la zece societăţi comerciale, în valoare de 1.800.000 lei şi 600.000 de euro. Conform declaraţiei de avere, nu deţine clădiri, terenuri sau autoturisme.