Dosarul Baloteşti nu se găseşte în evidenţele Parchetului CAB din 1997

Procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei au deschis un dosar privind împrejurările în care s-a produs accidentul, fiind înregistrat cu numărul 712/P/31.03.1995.

În 1997, Parchetul ierarhic superior, respectiv Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, a solicitat o parte din dosar, referitoare la înregistratorul de bord. Parchetul Capitalei a comunicat faptul că nu poate transmite doar o parte din dosar, astfel că l-a transmis în totalitate la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, condus la acea vreme de prim-procurorul Dan Popa.

"Dosarul nu figurează în evidenţele Parchetului Curţii de Apel Bucureşti ca fiind înregistrat", a comunicat Biroul de presă al Ministerului Public, adăugând că este notată declinarea dosarului de la Parchetul Tribunalului Capitalei.

Procurorul general al României Laura Codruţa Kovesi a sesizat CSM să verifice dacă au existat deficienţe în circuitul documentelor privind accidentul aviatic de la Baloteşti, din 31 martie 1995.

Dosarul de urmărire penală privind accidentul aviatic este nesoluţionat încă, iar în urma sesizării lui Kovesi, Comisia de disciplină pentru procurori a CSM efectuează verificări prealabile.

Sesizarea s-a înregistrat la Comisia de disciplină, la începutul lui mai 2008.

O aeronavă cu destinaţia Bruxelles s-a prăbuşit, la 31 martie 1995, în jurul orei 9.00, în apropierea Aeroportului Internaţional Bucureşti Otopeni, după aproximativ două minute de la decolare, în urma accidentului pierzându-şi viaţa 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri. Aeronava Airbus "Muntenia" a avut la bord trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români şi 32 de belgieni, printre aceştia fiind un copil de şase ani şi un altul de patru luni.

Potrivit Ministerului Transporturilor, accidentul aviatic de la Baloteşti a fost provocat de "indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracţiune (ATS - care stabileşte tracţiunea necesară pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanică a manetelor de comandă a motoarelor pe o poziţie corespunzătoare), într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient".

Sursa citată preciza că, în momentul în care aeronava a atins altitudinea de aproximativ 600 de metri (2.000 de picioare) şi avea o viteză de aproape 190 de noduri, a început să vireze spre stânga (către Baloteşti), potrivit comenzilor controlorilor traficului aerian. După respectarea tuturor comenzilor normale, sistemul automat de tracţiune (ATS) a trecut de la tracţiunea necesară pentru decolare la tracţiune inferioară pentru faza de zbor "urcare".

Din acel moment, tracţiunea motorului stâng a început să scadă încet. Timp de 42 de secunde, aeronava Airbus a continuat virajul stânga, la început menţinându-şi viteza de 190 de noduri şi având un unghi mediu de înclinare de 25 de grade. Pentru că motorul stâng mergea normal, iar cel dreapta era la relanti şi ţinând cont că viteza a început să crească, aeronava s-a răsucit spre stânga, ajungând la un unghi de picaj de 80 de grade. Avionul a căzut aproape vertical la 200 de metri de Gara Baloteşti.

Surse din cadrul comisiei de anchetă susţineau că maneta de comandă a motorului dreapta ar fi trebuit supravegheată de către copilot, adică ţinută cu mâna până se fixa întrucât aceasta ar fi avut o mică defecţiune (până nu se stabilea la poziţia comandată, maneta revenea la relanti).

A doua problemă a fost vremea nefavorabilă: la 31 martie 1995, ningea puternic şi era ceaţă. Astfel, dacă ar fi fost vizibilitate, după executarea comenzilor pentru fixarea manetelor de control ale celor două motoare, s-ar fi observat întoarcerea nefirească a avionului faţă de pământ, iar în cele 12 de secunde rămase aeronava ar fi putut fi redresată.

În 18 decembrie 2000, Ministerul Transporturilor informa că investigaţiile tehnice efectuate în cazul prăbuşirii de la Baloteşti au evidenţiat drept cauze ale accidentului tracţiunea asimetrică a motoarelor; posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului şi comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condiţiile apariţiei primilor doi factori.

"Jurnalul naţional" a relatat, în ediţia de marţi, că ancheta în cazul accidentului nu a fost încheiată încă şi că Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a descoperit că documente importante din acest caz sînt dispărute fără urmă.