Dosarul "Loteria" rămâne la instanţa supremă

Contestaţia procurorilor anticorupţie s-a judecat luni la ICCJ. La acest termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a arătat că dosarul stă de aproape doi ani pe rolul instanţelor şi a acreditat ideea amânării soluţionării lui, explicând că avocaţii au invocat în mod repetat excepţii şi cereri.

Faţă de soluţia prin care s-a decis returnarea dosarului la procurori în vederea stabilirii competenţei, reprezentantul Ministerului Public a explicat că excepţia în baza căreia s-a dat această soluţie a mai fost ridicată anterior în dosar şi că la acea vreme ea a fost respinsă de instanţă.

"Nu putem să înţelegem această soluţie întrucât la 9 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins o astfel de excepţie, pentru ca mai târziu să o admită. Cu toate acestea, în primă soluţie, cea din 9 ianuarie, prin care a fost respinsă prima excepţie, ICCJ a menţionat clar în motivarea respingerii legala sesizare a instanţei de către DNA ca organ competent. În hotărârea de admitere din octombrie 2007, instanţa a verificat în mod tendenţios actul de stabilire a prejudiciului, act care a fost emis în perfectă stare de legalitate", a spus procurorul DNA în faţa instanţei

Contra celor două expertize DNA, s-a contrapus o contraexpertiză extrajudiciară făcută rapid şi la comandă. Noi arătăm clar că permanent, pe perioada de fluctuaţie a euro din perioada săvârşirii infracţiunii, prejudiciul produs a depăşit un milion de euro", a adăugat procurorul DNA.

Astfel, procurorul DNA a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei inferioare şi trimiterea dosarului pe rolul Secţiei penale a ICCJ în vederea continuării judecării.

Totodată, procurorul a cerut Completului de nouă judecători să constate legalitatea actului de sesizare a instanţei.

Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor a susţinut punctele de vedere ale DNA, alăturându-se cererilor procurorilor anticorupţie.

În replică, avocatul lui George Copos, Marian Nazat, a explicat în faţa judecătorilor că temeiul avut în vedere în momentul în care a fost respinsă prima excepţie invocată a fost diferit faţă de temeiul de drept avut în vedere la invocarea celei de a doua excepţii, care ulterior a fost admisă.

Avocatul a arătat că prima excepţie, cea respinsă de ICCJ, a fost invocată în temeiul articolului 300 din Codul de procedură penală, iar cea de a doua, cea admisă de instanţa supremă, a fost invocată în temeiul articolului 332 din Codul de procedură penală. Astfel, Nazat a arătat judecătorilor lipsa de identitate dintre cele două excepţii.

Faţă de susţinerea procurorului potrivit căreia s-ar fi încercat amânarea judecării procesului, avocatul a explicat că potrivit Codului de procedură penală şi a normelor europene, avocaţii au dreptul să invoce excepţii şi să formuleze cereri pe toată durata procesului penal, până la trecerea spre dezbatere a fondului propriu-zis.

"Instanţa de fond nu a făcut altceva decât să trimită dosarul Parchetului General, la primul procuror (Codruţa Kovesi - n.r.), pentru a-l verifica şi pentru a-l direcţiona mai departe spre cercetare Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din ICCJ", a precizat Nazat.

George Copos a spus, în faţa instanţei, că este de acord cu cele susţinute de apărătorul său şi a cerut judecătorilor să respingă recursul DNA. "Nu pot să spun decât că a fost o operaţiune comercială şi legală", a încheiat Copos.

Completul de trei judecători al ICCJ a stabilit, în 22 octombrie anul trecut, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) "şi-a arogat nelegal competenţa" de efectuare a urmăririi penale în dosarul "Loteria" în care este judecat George Copos, deşi actele de constatare stabileau un prejudiciu mai mic de un milion de euro.

Astfel, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului "Loteria" la Parchetul instanţei supreme, şi nu DNA, pentru refacerea urmăririi penale de către organul competent.