Dosarul mineriadei din iunie 1990, returnat procurorilor

Astfel, dosarul va fi returnat Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru refacerea urmăririi penale.

Decizia de luni a magistraţilor Secţiei penale poate fi atacată cu recurs la Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La termenul din 7 decembrie, avocatul generalului în rezervă Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, a cerut restituirea dosarului mineriadei din iunie 1990 la Parchet, invocând în faţa instanţei două excepţii asupra cărora instanţa supremă urmează să se pronunţe.

Prima este aceea de nelegală sesizare a instanţei cu rechizitoriul, avocatul explicând că procurorul Dan Voinea nu ar fi respectat legea în momentul în care a semnat pentru a doua oară rechizitoriul pe care l-a trimis apoi instanţei, a explicat avocatul Dan Ioan.

"Solicităm restituirea cauzei la procuror deoarece rechizitoriul din 27 iulie 2007 a fost verificat de către procurorul militar şef adjunct al Secţiei parchetelor militare şi nu de şeful acestei secţii. Mai mult, persoana care a verificat acest rechizitoriu este unul şi acelaşi procuror militar care a efectuat urmărirea penală şi a întocmit rechizitoriul anterior restituirii cauzei pentru refacerea urmăririi penale. Acelaşi procuror militar a infirmat ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală emisă după completarea cercetărilor, dispunând reluarea urmăririi penale", a spus avocatul.

A doua excepţie este aceea privind răspunderea ministerială prin care avocatul arată că Mihai Chiţac era ministru de Interne, adică avea o funcţie de demnitar şi nu s-a respectat întreaga procedură prevăzută de lege.

La începutul lunii august, procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată pe generalul locotentent în rezervă Mihai Chiţac - fost ministru de Interne, generalul maior în rezervă Gheorghe Andriţa - fost adjunct al ministrului de Interne şi colonelul în rezervă Dumitru Costea - fost comandant al Unităţii Militare Trupe de Pază şi Ordine Ploieşti sub acuzaţia de participaţie improprie la omor calificat şi omor deosebit de grav.

Totodată, a fost trimis în judecată şi colonelul în rezervă Vasile Constantin - fost ofiţer I în Secţia Paraşutişti, din cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare - pentru participaţie improprie la omor calificat şi omor deosebit de grav şi participaţie improprie la tentativă la infracţiunea de omor calificat şi omor deosebit de grav.

Astfel, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit, în urma cercetărilor, că Chiţac, Andriţa şi Costea, în exercitarea atribuţiilor funcţiilor îndeplinite, au determinat, în 13 iunie 1990, subordonaţii să utilizeze armamentul din dotare cu muniţie de război şi să tragă asupra manifestanţilor. În urma acestui fapt, au murit prin împuşcare două persoane şi au fost puse în pericol vieţile altor manifestanţi.

Procurorii explică faptul că, fiind vorba despre infracţiuni comise de către militari, fără vinovăţie, se încadrează juridic în "participaţie improprie la omor calificat şi omor deosebit de grav", prevăzut de articolul 31, alineatul 2, din Codul Penal. precum şi la articolele 174, 175 litera e, 176 litera b, din Codul Penal, în condiţiile prevăzute de articolul 73 litera b, din acelaşi cod referitoare circumstanţele atenunate.

Constantin Vasile - fost ofiţer I în Secţia Paraşutişti, din cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare - care, în noaptea dintre 13 şi 14 iunie 1990, fiind şeful Detaşamentului de paraşutişti, este acuzat că ar fi determinat subordonaţii săi să utilizeze armamentul din dotare cu muniţie de război, trăgând în zona magazinului „Romarta Copiilor”, asupra manifestanţilor, dintre care unii protestau violent, unde au decedat prin împuşcare două persoane.

Procurorii îl mai acuză pe Constantin că ar fi determinat subordonaţii săi să utilizeze armamentul din dotare cu muniţie de război în zona magazinului „Romarta Copiilor” asupra manifestanţilor, astfel fiind împuşcate 3 persoane şi a punând în pericol viaţa altora. Colonelul este acuzat de aceleaşi infracţiuni ca şi superiorii săi, însă încadrarea sa juridică este completată şi cu "concurs de infarcţiuni", prevăzut de articolul 33 litera b, Codul Penal.

În 19 iulie 2007, procurorii au dispus disjungerea părţii din dosar referitoare la fostul preşedinte Ion Iliescu, ancheta în cazul acestuia fiind trimisă şi continuată de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis secţiei care anchetează civili în 6 august 2007, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, conform căreia parchetele şi instanţele militare nu mai au competenţa de a cerceta şi judeca persoane civile.

Procurorii au informat că urmărirea penală în cazul fostului preşedinte al României a fost începută 19 iunie 2007, pentru "paticipaţie improprie" la omor deosebit de grav prevăzute de articolul 31 raportat la articolul 176 din Codul Penal. Concret, procurorii acuză că, 13 iunie 1990, Iliescu ar fi determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moarte şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

În 7 decembrie, procurorul general al României, Laura Condruţa Kovesi, a anunţat că rezoluţia de punere sub acuzare a fostului şef al statului a fost infirmată, însă cercetările vor fi continuate de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Ion Iliescu a fost audiat de procurori în 12 decembrie, când a dat şi o declaraţie despre punctul său de vedere asupra mineriadei din iunie 1990.