Dosarul Rompetrol restituit la Parchet din acelaşi motiv precum cel invocat în cazul Flota

Un prim motiv pentru care instanţa a decis retrimiterea la Parchet a dosarului Rompetrol este acela că rechizitoriu emis de DIICOT către instanţă nu a fost semnat de procurorul şef de secţie al DIICOT. Acesta a fost verificat de procurorul şef Direcţie, Remus Jurj, însă legea prevede expres ca materialul de urmărire penală să fie semnat de procurorul şef al secţiei DIICOT.

Acelaşi motiv a fost invocat de avocaţi în cazul Flota, în care este inculpat şi preşedintele Traian Băsescu, dosarul fiind restituit de instanţa supremă la DNA.

"Or, în cauză, rechizitoriul poartă semnătura de verificare a procurorului şef Direcţie, Remus Jurj Tudoran, şi nu semnătura procurorului şef secţie aşa cum prevăd dispoziţiile legale. Nu există la dosar nicio dovadă din care să rezulte că la acea dată, respectiv 8.09.2006, funcţia de procuror şef secţie era vacantă", arată judecătorul. În concluzie, Tribunalul constată că verificarea rechizitoriului şi sesizarea instanţei de judecată s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la sesizarea instanţei, ceea ce atrage sancţiunea nulităţii absolute", motivează judecătorul TB, care a decis cu puţin timp în urmă restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmăririi penale.

De asemenea, Tribunalul constată că rechizitoriul a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în ceea ce priveşte descrierea faptelor de asocierea şi iniţierea unui grup în vederea săvârşirii unor infracţiuni. Potrivit instanţei, în actul de sesizare descrierea faptelor în ceea ce îi priveşte pe omul de afaceri Dinu Patriciu şi Bucşă Alexandru este generală "fără a se preciza concret care era structura grupului, cine îl coordona, care era rolul fiecărui inculpat în cadrul grupului infracţional". "Dacă în cazul celor doi inculpaţi menţionaţi se poate vorbi de a descriere a faptei, fie ea chiar chiar generală, alta este situaţia pentru inclupatul Grama Petrică.

În cazul acestui acuzat nu rezultă care este acţiunea sa "de a se asocia, de a sprijini sau de a adera". În această situaţie, arată instanţa, Grama Petrică s-a aflat în imposibilitatea de a cunoaşte fapta care i se impută şi nu s-a putut apăra, încălcându-i-se astfel un drept ce trebuia garantat.

Instanţa menţionează în motivarea sa că aşa cum prevede legea, rechizitoriul trebuie să cuprindă neapărat fapta reţinută în sarcina inculpatului, dar şi încadrarea juridică, pe lângă celelalte menţiuni ale legii. Fără aceste aspecte, acuzatului i s-a încălcat dreptul de a fi informat cu privire la cauza acuzaţiei şi la calificarea juridică a faptei, pentru posibilitatea unui proces echitabil, aşa cum arată şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, notează judecătorul.

Instanţa mai arată că dreptul la apărare a fost încăclcat şi în cazul lui Sorin Roşca Stănescu, pentru care procurorul stabilise patru zile de prezentare a materialului de urmărire penală, din care două nelucrătoare, timp insuficient pentru parcurgerea celor 58 de volume de urmărire penală. În cazul lui Patriciu, arată instanţa, dreptul la apărare nu a fost încălcat, procurorul dându-i la dispoziţie acestuia opt zile lucrătoare pentru parcurgerea materialului de urmărire penală.

Totodată, instanţa spune că mai multe disjungeri (separări) făcute în dosarul Rompetrol au fost nelegale şi constată că nici schimarea încadrării juridice a faptei lui Patriciu - din delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - nu este legală, măsură criticată şi de avocaţii acestuia care au solicitat restituirea dosarului la Parchet.

De asemenea, judecătorul arată că "nu se poate trece neobservat nici faptul că la dosarul de urmărire penală au fost ataşate înscrisuri în alte limbi decât limba română, fără să existe şi traducerea acestora asigurată de un traducător autorizat".

Tribunalul Bucureşti a admis, în luna octombrie exepţia ridicată de avocaţii din dosarul Rompetrol şi au decis restituirea acestuia la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale, imediat după această decizie procurorii făcând recurs, care va fi soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti.

În 15 octombrie, avocaţii din dosar cereau instanţei restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea materialului de urmărire penală, invocând faptul că lipsesc acte din dosar.