Dosarul Tanacu, amânat de instanţa supremă, la cererea procurorului

La termenul de marţi, au fost prezenţi Daniel Corogeanu şi cele patru măicuţe.

Deşi procedura de citare a fost legal îndeplinită, dezbaterile au fost amânate pentru 15 ianuarie 2008, după ce procurorul de şedinţă a solicitat timp pentru a putea studia motivele de recurs. Instanţa a admis solicitarea procurorului, "pentru buna desfăşurare a unui proces echitabil şi ţinând cont de importanţa problemelor dezbătute".

În septembrie, Curtea de Apel Alba Iulia a redus cuantumul pedepselor aplicat de instanţa de fond inculpaţilor din dosarul Tanacu, respectiv pentru preotul Daniel Corogeanu şi pentru cele patru măicuţe acuzate că i-ar fi provocat moartea Irinei Cornici.

Astfel, Curtea de Apel Alba-Iulia a redus pedeapsa dată preotului Corogeanu de la 14 la şapte ani de detenţie, pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Măicuţa Nicoleta Sofia Arcălianu a primit şase ani de închisoare, iar Adina Lucia Cepreaga, Simona Bârdănaş şi Elena Oţel câte cinci ani, pentru aceeaşi infracţiune.

Procesul fostului preot Daniel Corogeanu şi al celor patru măicuţe de la Mănăstirea Tanacu s-a desfăşurat la Curtea de Apel Alba-Iulia după ce, la sfârşitul lunii august, instanţa supremă a admis mutarea dosarului de la Iaşi.

Cei cinci au contestat decizia Curţii de Apel la instanţa supremă.

În motivarea recursului, avocaţii fostului preot Daniel Corogeanu şi cele patru măicuţe solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie achitarea, pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de lipsire de libertate sub aspectul vinovăţiei, "starea de fapt fiind reţinută în mod greşit de către instanţa de apel şi de către prima instanţă".

De asemenea, acuzaţii îşi motivează acţiunea invocând "convingerea proprie că victima se afla într-o stare demonică".

"Am recunoscut în faţa magistraţilor ce au efectuat lucrările în cauză că am imobilizat-o pe Irina Cornici pe o targă improvizată pentru a o transporta în biserică în vederea citirii unor slujbe care să o ajute, fiind convinşi că este posedată de duhuri diavoleşti. Am recunoscut şi împrejurarea că anterior am închis-o în chilie pentru a o împiedica să se manifeste în mod anormal, inclusiv pentru a o impiedica să provoace celorlalte vieţuitoare din mănăstire violenţe, precum şi pentru a-şi provoca sieşi leziuni, datorită comportamentului deosebit de violent ale acesteia", se arată în declaraţia inculpaţilor, inclusă în motivarea cererii de recurs.

De asemenea, acuzaţii au arătat că nu au procedat la "manopere violente" care să-i fi produs victimei decesul. "Am procedat aşa cum ne-a fost determinat comportamentul de atitudinea victime. Eram forţaţi a lua decizii în împrejurări excepţionale, în condiţiile în care comportamentul victimei era extrem de violent, era suprafiresc, implica manifestări ce depăşeau experienţele noastre de viaţă, fiind confruntaţi cu un comportament anormal ce se suprapunea pe ceea ce aflasem din lecturile noastre patristice, din experienţe trăite de sfinţii părinţi, de alţi preoţi şi duhovnici, experienţe consemnate în scrierile tipărite şi difuzate în mediul mănăstiresc prin acordul şi cu binecuvântarea autorităţilor de stat precum şi ale celor ierarhice bisericeşti, inclusiv cu aprobarea Patriarhului şi a Sfântului Sinod. Atitudinile noastre psihice erau determinate de convingerea că victima ne-a fost încredinţată de către medici tocmai pentru că se apreciase unanim că nu suntem în prezenţa unei persoane cu probleme psihice ci în prezenţa unei persoane demonizate", susţin acuzaţii.

Aceştia arată că au acţionat în mediul în care erau autorizaţi a citi slujbe de rugăciune pentru o persoană ce a intrat de bunăvoie în acest mediu exprimându-şi dorinţa de a vieţui în acest mediu, alături de ei. "Am acţionat în condiţiile în care medicii la care o trimisesem iniţial pe victimă pentru îngrijiri ne-au încredinţat-o fără a ne face cunoscută starea sa de sănătate, spunându-ne că nu există altă soluţie pentru aceasta decât citirea slujbelor specifice pentru persoanele demonizate. Întregul comportament al victimei ne crea convingerea că suntem în prezenţa unei persoane demonizate. În acest context acţiunile noastre erau determinate de comportamentul acesteia, fiind justificate de acest comportament ce însemna dezlănţuirea unei forţe de neimaginat, suprafireşti, de manifestări extrem de violenţe, atât fizic, cât şi psihic", potrivit susţinerilor acuzaţilor, prezentate în cererea de recurs.

Referitor la acuzaţia de lipsire de libertate în mod ilegal care ar fi dus la decesul măicuţei Irina Cornici, acuzaţii susţin că moartea nu a fost cauzată de ei, "existând la dosarul cauzei suficiente dovezi că decesul a survenit din cauza mai multor factori, cu geneza atât anterioară (tratamentul insuficient şi inadecvat din spital) cât şi ulterioară (procedurile de resuscitare şi cantitatea de adrenalină administrată)".

"De la primirea în mănăstire victima a fost tratată ca o tânără ce avea nevoie de afecţiune, de blândeţe, de odihnă şi hrană. Din probele de la dosar se poate observa că legarea victimei nu s-a făcut în scop de reprimare sau pentru a-i produce suferinţe fizice sau psihice. Legarea a fost impusă de comportamentul acesteia, justificat de intenţia de a o transporta în biserică, respectiv în mediul în care puteam oficia slujbele specifice. Legarea s-a făcut pe o targă impovizată. Grija pentru a nu-i cauza suferinţă este pusă în evidenţă tocmai de detaliile stării de fapt. Astfel, targa a fost acoperită cu o pătură şi o plapumă, cu perină de susţinere pentru cap. Legarea am făcut-o cu prosoape înlăuntrul cărora erau cu adevărat lanţuri. Folosirea lanturilor înlăuntrul prosoapelor s-a făcut pentru a avea o forţă superioară de a o împiedica să fugă, în scopul de a o ţine înlăuntrul bisericii pe durata citirii slujbelor", se mai arată în susţinerea recursului.

De asemenea, în cererea de recurs, acuzaţii solicită instanţei să observe că procedurile de resuscitare au fost neadecvate, că au presupus un tratament excesiv, că victimei i s-a administrat în mod greşit o cantitate mult prea mare de adrenalină şi că decesul său a intervenit în aceste condiţii "şi sub nicio formă ca urmare a celor 48 ore în care s-a găsit imobilizată în biserică".

Avocaţii acuzaţilor solicită eliminarea ca probă a concluziilor raportului de expertiză medico-legale, fiind întocmită cu nerespectarea Normelor de efectuare a lucrărilor medico-legale. În susţinerea acestei solicitări, avocaţii arată că aprecierea probelor nu trebuia să fie prestabilită, ci trebuia făcută de organele de cercetare penală şi, respectiv, de instanţe.

Parchetul instanţei supreme i-a acuzat pe preotul Petru Daniel Corogeanu şi pe măicuţele Nicoleta Sofia Arcălianu, Adina Lucia Cepreaga, Simona Bârdănaş şi Elena Oţel de lipsire de libertate în mod ilegal, ce a avut ca urmare moartea victimei Maricica Irina Cornici.

Preotul Corogeanu şi cele patru măicuţe ar fi sechestrat-o pe măicuţa Irina Cornici într-o chilie, legând-o de mâini şi de picioare cu sfori, ei susţinând că au recurs la această metodă pentru a scoate duhul rău din trupul tinerei. În 13 iunie 2005, din cauza manifestărilor violente ale tinerei, aceştia au legat-o cu lanţuri de o cruce de lemn şi i-au pus un căluş în gură făcut dintr-un prosop. Măicuţa a fost ţinută pe cruce timp de trei zile, fără mâncare şi într-un pridvor unde era foarte răcoare, murind trei zile mai târziu.

Potrivit unui comunicat de la acea vreme al Ministerului Public, la examenul necroptic s-au evidenţiat multiple leziuni traumatice, cu caracter vital, de tipul echimozelor, escoriaţiilor, precum şi leziuni cu aspect de traumă termică, medicul legist apreciind că acestea s-au produs în condiţiile contenţiei victimei, într-o stare de agitaţie psihomotorie severă.

Pe toată durata procesului, avocaţii acuzaţilor au susţinut nevinovăţia celor cinci, invocând culpa cadrelor medicale.