Dosarul Zambaccian, restituit DNA

Decizia completului de nouă judecători de luni este definitivă.

Procesul de corupţie în care a fost inculpat fostul premier Adrian Năstase este suspendat din 22 martie 2007, după ce un complet de trei judecători al instanţei supreme a admis trimiterea dosarului la Curtea Constituţională (CC) pentru examinarea excepţiilor de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. Articolul în speţă arată că urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului, pentru infracţiunilor comise în timpul exercitării funcţiei se efectuează potrivit dreptului comun. Totodată, în articolul 23 stipula că prevederile de ordin procedural nu se aplică foştilor membri ai Guvernului "în nicio situaţie".

La începutul lunii iulie 2007, CC a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată de fostul premier Adrian Năstase privind răspunderea ministerială.

În urma acestei decizii a CC, avocaţii fostului premier şi ai soţiei acestuia au solicitat judecătorilor să se desesizeze şi să restituie cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Avocaţii au susţinut că nu numai actul de sesizare al instanţei este lovit de nulitate, ci toată urmărirea penală, deoarece actele efectuate în timpul anchetei au avut la bază acte legislative declarate neconstituţionale, ceea ce ar putea să fie identificat drept o cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

De asemenea, avocaţii au susţinut că începerea urmăririi penale în 7 februarie 2006 a fost neconstituţională, în condiţiile în care exista deja o altă decizie a Curţii Constituţionale (93/1999), care a statuat că trebuie să existe o singură procedură pentru urmărirea penală a foştilor miniştri şi a celor în funcţie.

Astfel, în 18 octombrie 2007, un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului Zambaccian la Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a deciziei Curţii Constutuţionale, potrivit căreia procurorii DNA trebuiau să ceară avizul de cercetare pentru fostul premier Adrian Năstase fie de la Preşedenţie, fie de la Parlament.

Instanţa supremă a stabilit că hotărârile Curţii Constituţionale (CC) se aplică "direct şi nemijlocit" în dosarul în care a fost invocată problema de drept care a dus la sesizarea Curţii, iar prin publicarea deciziilor în Monitorul Oficial, ele devin general obligatorii pentru viitor.

Concret, constatarea neconstituţionalităţii unor prevederi legale în cazul Zambaccian nu are efect pentru viitor, ci se aplică direct, această speţă fiind cea care în care s-a pus în discuţie chestiunea de drept, decizia Curţii Constituţionale având însă efect pentru viitor în dosare similare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie clarifica, astfel, problema aplicabilităţii deciziilor Curţii Constituţionale, în condiţiile în care Constituţia prevede faptul că "deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

"Este de principiu şi exercitarea unui drept procesual presupune, printre altele, existenţa unui interes legal al părţii, interes actual, în cauza dedusă judecăţii, iar nu unul general şi viitor pentru înfăptuirea justiţiei. A accepta că admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate ridicată de o parte a procesului (ori chiar potrivit legii, de către procuror sau instanţă) nu ar avea efecte în chiar cauza în care este invocată excepţia respectivă, ci numai în viitor, şi în alte cauze, ar echivala cu neobservarea principiului menţionat", explica instanţa supremă în motivarea sentinţei din 18 octombrie 2007.

Magistraţii susţineau faptul că invocarea unei excepţii de către o parte a procesului are ca scop, în primul rând, soluţionarea respectivei cauze în acord cu legea şi, prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, în acord cu Constituţia.

"În consecinţă, admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate într-o anumită cauză trebuie să producă efecte chiar în acea cauză, în caz contrar ar fi pus în discuţie existenţa unui interes al părţii pentru soluţionarea unei chestiuni de drept care, oricum, nu va influenţa situaţia sa juridică în cauza respectivă", precizau judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, magistraţii au stabilit că efectele juridice ale deciziei Curţii Constituţionale se răfrâng, pe de o parte, nemijlocit şi direct, chiar în cauza în care a fost invocată, iar pe de altă parte, "erga omnes", în cauzele penal, aflate în curs de judecată.

Prin publicarea în Monitorul Oficial, deciziile Curţii Constituţionale devin valabile şi obligatorii pentru viitor.

Argumentul principal al procurorului de şedinţă în dosarul Zambaccian a fost că această cauză nu poate fi restituită la DNA, deoarece deciziile CC nu se aplică decât pentru viitor, nu şi în cauza respectivă.

La rândul său, şeful Departamentului Naţional Anticorupţie, Daniel Morar, spunea că decizia Curţii Constituţionale în acest caz poate acţiona doar pentru viitor, nu retroactiv.

Avocaţii lui Năstase au susţinut că, potrivit dispoziţiilor legale, hotărârile Curţii Constituţionale se aplică "direct şi nemijlocit" în dosarul în care a fost invocată problema de drept care a dus la sesizarea Curţii, astfel că acest caz ar trebui restituit pentru reluarea procedurilor.

La finalul şedinţei de judecată, fostul premier Adrian Năstase a declarat că din punctul său de vedere "se asistă la corectarea unei legi (Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială-n.r.)", care în 2005 a fost modificată "în regimul Monicăi Macovei, tocmai pentru ca foştii miniştrii să fie cercetaţi cu uşurinţă".

"Acea lege a fost atacată, considerându-se că ar putea fi excluşi foştii miniştrii. Curtea Constituţională a respins acest atac", a spus Năstase.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a afirmat că, în 2004, printre primele ordonanţe date de Guvern a fost şi cea prin care s-a modificat legea, la propunerea fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

"Foştii miniştrii din PSD au fost chemaţi degrabă la Parchet, lucru care mie mi-a cauzat un prejudiciu de imagine", a spus fost premier, adăugând că a fost nevoie de o altă decizie a Curţii Constituţionale pentru a statua că foştii miniştrii beneficiază de tratament egal cu cei în funcţie, atunci când sunt cercetaţi pentru fapte din perioada în care deţin portofoliu ministerial.

Năstase s-a referit la o decizie din 1999 a Curţii Constituţionale care statua faptul că foştii miniştrii şi actualii beneficiază de tratament egal în cazul procedurilor judiciare, chestiune confirmată printr-o altă decizie de anul trecut a Curţii referitoare la neconstituţionalitatea unor articole din Legea 115/1999.

"Mi se pare inadmisibil că mai discutăm pe neretroactivitatea deciziilor Curţii Constituţionale. Este nevoie de încă o decizie a Curţii Constituţionale să ateste acest lucru, pentru ca Ministerul Public să înţeleagă că trebuie să existe egalitate de tratament între foştii şi actuali miniştrii?!", a susţinut Năstase, adăugând că acţiunea procurorilor a avut un caracter "şicanator" faţă de el.

Năstase este acuzat de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite, infracţiuni de pe urma cărora fostul premier ar fi obţinut, în total, suma de 48.116.210.938 de lei (1.370.324,69 de euro). Fostul premier ar fi obţinut mită de la Irina Jianu în scopul de a o menţine în funcţia de inspector general de stat la ISC şi de a o numi în această funcţie după ce instituţia a trecut în subordinea Guvernului.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2002-2004, soţii Năstase ar fi introdus în România, ilegal, prin intermediul societăţii SC Vertcon SA din Bacău, 12 containere cu bunuri achiziţionate din China. Bunurile reprezentau materiale de construcţie, obiecte şi instalaţii sanitare, piese de mobilier, articole electrice şi electrocasnice, dar şi obiecte de decor şi uz casnic pentru dotarea imobilelor situate în Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian 16, sector 1 şi str. Cristian Tell 15, sector 1, precum şi pentru imobilul din comuna Cornu-judeţul Prahova.

Mărfurile au fost cumpărate din centre comerciale (bazare) fără acte, fiind transportate şi depozitate la sediul Ambasadei României din China, într-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective să fie introduse în România, soţii Năstase ar fi apelat la firma Vertcon din Bacău, pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor şi pentru a crea aparenţa că importurile se efectuează cu respectarea legislaţiei vamale. Irina Jianu ar fi întocmit documente false - facturi, certificate de calitate şi conformitate, packing list-uri - pe baza cărora mărfurile respective au fost aduse şi vămuite în România.