EXCLUSIV. Rapoarte: Inspecţia Judiciară a constatat că DNA a încălcat independenţa Justiţiei, apără judecătorii şi respinge cererile procurorilor în „cazul Robert Roşu”

Judecătorii Inspecţiei Judiciare au constatat că „modalitatea de lucru” a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie în „cazul Robert Roşu” „a avut drept consecinţă încălcarea independenţei judecătorilor”.

„În concluzie, calificarea de către procurorii DNA a unor hotărâri judecătoreşti drept nelegale, netemeinice sau ca fiind rezultatul unui abuz în serviciu, atât în cuprinsul unui rechizitoriu, cât şi în motivele de apel formulate împotriva sentinţei penale nr. 39/27.06.2019 a Curţii de Apel Braşov, sau prin concluziile depuse la instanţa supremă, prin punerea în discuţie în afara căilor de atac prevăzute de lege a considerentelor şi dispozitivului unor hotărâri judecătoreşti definitive precum şi utilizarea drept probe a unor declaraţii cu privire la „calitatea” acestor hotărâri, date de către judecătorii care le-au pronunţat, audiaţi ca martori în cadrul unui proces penal, s-a încălcat principiul independenţei judecătorilor, fiind de natură să pună în discuţie şi principiul securităţii raporturilor juridice dar şi principiul autorităţii de lucru judecat.

Faţă de argumentele expuse, se poate concluziona că o asemenea modalitate de lucru de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – a avut drept consecinţă încălcarea independenţei judecătorilor, astfel că solicitarea de apărare a independenţei acestora apare ca fiind justificată”, se arată într-un prim raport al Inspecţiei Judiciare, finalizat pe 5 martie 2021 şi consultat de Mediafax.

În acest caz, sesizarea de apărare a independenţei judecătorilor aparţine avocatului Florentin Ţucă, de la casa de avocatură „Ţucă, Zbârcea & Asociaţii” şi a fost depusă în ianuarie 2021 la CSM.

Inspecţia Judiciară a mai fost sesizată pe 14 ianuarie 2021 şi cu o cerere de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti, formulată de judecătorii din completul ÎCCJ, care au judecat dosarul „Robert Roşu”/ „Ferma Băneasa” – Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie şi Mihai Ionuţ Matei.

În cazul celor trei judecători din „dosarul Robert Roşu”/ „Ferma Băneasa” – Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie şi Mihai Ionuţ Matei, inspectorii judiciari au constatat, în alt raport, consultat de Mediafax, că „se impune ca cererea de apărare a independenţei autorităţii judiciare, în ansamblul său, să fie admisă, în limitele expuse”.

Astfel, inspectorii judiciari au concluzionat următoarele: „Faptul că observatorul calificat aflat în spatele redactării comunicatului UNBR a apreciat că este vorba de o discrepanţă între hotărârea de condamnare şi cea de achitare – nu poate reprezenta altceva decât o expunere a unei opinii în cadrul libertăţii de exprimare, însă comunicarea către public a opiniei potrivit căreia această discrepanţă indică o slăbiciune a sistemului, cu consecinţe asupra credibilităţii Justiţiei, are aptitudinea de a produce urmări asupra independenţei sistemului judiciar în sensul unui impact negativ asupra credibilităţii acesteia. Cu atât mai mult, calificarea procesului penal desfăşurat faţă de avocat ca represiune nedreaptă, astfel cum a fost mai sus analizată, este de natură să afecteze independenţa autorităţii judecătoreşti, în sensul acreditării ideii unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar, de natură de a pune în pericol credibilitatea procurorilor şi judecătorilor”.

În acelaşi scandal, o altă cerere de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale a formulat şi judecătorul Cristian Marius Ispas, de la Curtea de Apel Bucureşti, audiat, printre altele, de DNA Braşov, în cazul Robert Roşu/ Ferma Băneasa.

Judecătorul a sesizat, printre altele, „afirmaţiile incorecte ale presei referitoare la pretinsele presiuni ale DNA Braşov”, iar Direcţia de Inspecţie pentru Judecători a constatat, într-un raport consultat de Mediafax, că „solicitarea magistratului de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale apare ca fiind justificată”.

„Este adevărat că presa are un rol central în asigurarea unui echilibru între puterile statului, în prevenirea ori descoperirea eventualelor abuzuri prin informarea publicului larg despre acestea, însă jurnaliştii trebuie să îşi exercite misiunea cu bună-credinţă, în mod onest, prezentând doar date verificate şi care prezintă un caracter veridic.

Prin transmiterea unor informaţii eronate opiniei publice cu referire la criticarea propriei hotărâri de către judecătorul Cristian Marius Ispas, prin punerea la îndoială a legalităţii acesteia (sentinţa civilă nr.1496/16.05.2005), se sugerează lipsa de imparţialitate a magistratului învestit cu soluţionarea cauzei nr.378/2005. Totodată, aceste afirmaţii nereale sunt de natură a induce opiniei publice ideea că magistratul şi-a exercitat în mod abuziv funcţia, că a pronunţat hotărârea cu încălcarea legii şi a decis din motive străine de cauza dedusă judecăţii, aspect ce conduce la ştirbirea încrederii justiţiabililor în calitatea actului de Justiţie. Mai trebuie remarcat faptul că articolele de presă prin care se critică depoziţia judecătorului Cristian Marius Ispas au apărut imediat după pronunţarea deciziei de condamnare pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.345/64/2016.

Având în vedere premisa greşită de la care se porneşte în prezentarea realizată în mass media cu referire la criticarea propriei hotărâri, toate celelalte afirmaţii menţionate în titlurile şi subtitlurile articolelor publicare sunt de natură a induce în conştiinţa opiniei publice o percepţie negativă cu privire la reputaţia profesională a judecătorului Cristian Marius Ispas, fiind de natură să afecteze autoritatea de care acesta trebuie să se bucure în exercitarea funcţiei de judecător”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare, consultat de Mediafax.

O altă cerere privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său a fost făcută pe 11 ianuarie 2021 şi de procurorii care au anchetat cazul Robert Roşu/ Ferma Băneasa la DNA Braşov. După verificările Direcţiei de Inspecţie pentru Procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare, făcute la sesizarea procurorului Cornel David Deca, din cadrul PCA Alba Iulia şi Monica Munteanu din cadrul PT Braşov, vizavi de comunicările UNBR, cererea celor doi a fost respinsă, potrivit unui alt raport consultat de Mediafax.

Procurorii Inspecţiei Judiciare au constatat că „susţinerea de către UNBR şi barourile membre a necesităţii asigurării şi garantării exercitării libere, în condiţiile legii, a profesiei de avocat, reprezintă o preocupare legitimă şi, de aceea, prezentarea publică a temerilor privind acuzarea unui avocat în legătură cu activităţi exercitate în virtutea sarcinii de reprezentare a clientului, nu poate fi privită ca depăşind limitele unei critici admisibile şi rezonabile cu privire la activitatea organelor de urmărire penală”.

Procurorii Cornel David Deca şi Monica Munteanu au făcut obiecţii la concluziile Direcţiei de Inspecţie pentru Procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare, dar şi acestea au fost respinse.