Guşă: Sunt uimit că am fost chemat la Parchet ca făptuitor, la cererea reclamantului Tărcieanu

„Sunt uimit că sunt chemat la Parchetul general în calitate de făptuitor la cererea reclamantului Tăriceanu. Speram să fiu chemat la Parchet în calitate de martor pentru că am susţinut implicarea primului ministru în scandalul Poşta Română”, a declarat Guşă, menţionând că este acuzat în plângerea premierului de calomnie.

Totodată Guşă a spus că nu îl miră demersul lui Tăriceanu, pentru că a fost ameninţat de firma ATS la care premierul este acţionar majoritar că va fi dat în judecată şi în acelaşi timp a fost dat în judecată de Poşta Română.

„Odată cu mutarea unui lot de conducători politici la Parchet şi mă refer aici la cei opt de ieri, sper să ajungem şi la al noulea, Varujan Vosganian şi la al 10-lea negru mititel dl Călin popescu Tăriceanu”, a conchis Guşă la intrarea în sediul ICCJ.

Guşă a fost audiat de procurori, după ce Tăriceanu l-a acuzat de calomnie

Liderul PIN, Cozmin Guşă, a declarat, joi, după ce a fost audiat de procurorii de la Parchetul ICCJ, că a susţinut în faţa acestora aceleaşi acuzaţii pentru care premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a adresat justiţiei, anume avantajarea firmei Comnord printr-o hotărâre de guvern.

"Cetăţeanul Tăriceanu mi se pare cam neserios pentru că, în loc să răspundă punctual acuzaţiilor pe care eu le-am adus legat de scandalul Poşta Română, a considerat că lucrurile pe care le spun îl insultă şi îl calomniază. Eu susţin aceleaşi lucruri în continuare. Am spus-o şi în faţa procurorilor, cred că prin hotărârea de guvern din aprilie 2007 a fost avantajat un grup de afaceri apropiat domnului Tăriceanu – Comnord", a declarat Guşă după circa o oră de discuţii cu procurorii.

El a susţinut că a scris patru pagini de declaraţie, "tot ce era de spus", exprimându-şi speranţa că instituţiile statului vor ţine cont de ele.

"Faptul că Tăriceanu a spus că nu mai face afaceri în calitate de prim-ministru a fost un lucru pe care l-am demontat în faţa procurorilor, menţionând o hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor a ATS, la începutul anului 2007, pe care a semnat-o, prin care se înfiinţa un punct de lucru ATS pe terenul din Băneasa concesionat de la grupul Creţeanu – Popoviciu, care a primit ulterior terenul de pe Calea Victoriei care aparţine statului român", a mai precizat liderul PIN.

La final, el a apreciat că premierul Tăriceanu va ajunge în postura de "cel de-al zecelea negru mititel penal", trimis de preşedintele României la dispoziţia procurorilor.

Şi Poşta Română l-a acţionat în instanţă pe Cozmin Guşă, în urma declaraţiilor făcute de liderul Partidului Iniţiativa Naţională (PIN) referitoare la asocierea companiei cu un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Preşedintele PIN, Cozmin Guşă, declara, în 12 septembrie, într-o conferinţă de presă, că ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, este cercetat pentru fapte penale de DNA, susţinând că acesta a avizat o asociere ilegală dintre Poşta Română şi o firmă privată.

"Guvernul, pe baza notei de fundamentare avizată favorabil de ministrul Chiuariu a dat o hotărâre, semnată de ministrul Comunicaţiilor, cel al Finanţelor şi primul-ministru, prin care se scotea din circuitul public al statului al acestui spaţiu, dând girul unui şir de ilegalităţi care începuse înainte cu mai bine de un an. Am informaţii sigure şi precise, verificate, că, în acest moment, Departamentul Naţional al Anticorupţiei are un dosar de cercetare care îl vizează pe actualul ministru al justiţiei, în calitate de învinuit", a declarat Guşă.

El a susţinut că în prima sa lună de mandat, în aprilie 2007, ministrul Justiţiei Tudor Chiuariu a avizat favorabil o hotărâre de guvern prin care imobilul situat pe Calea Victoriei nr. 133-135, cu terenul aferent, trecea din domeniul public al statului în cel privat al statului, girând astfel o asociere ilegală datată 1 august 2005, dintre Poşta Română şi un grup de interese din jurul democraţilor şi liberalilor.

Preşedintele PIN a mai spus că în momentul asocierii, la 1 august 2005, Poşta Română nu avea dreptul să facă acest lucru, deoarece terenul şi imobilul rerezentau proprietate publică a statului. În urma asocierii a rezultat firma Imopost Development SA, în care Poşta Română deţine o cotă moniritară de acţiuni.