ICCJ decide în 7 aprilie în cazul restituirii dosarului Zambaccian

ICCJ a respins, luni, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de amânare a judecării restituirii dosarului Zambaccian, astfel că s-a discutat cererea procurorilor de a se continua procesul fostului premier Adrian Năstase, fiind ascultate şi pledoariile apărării, potrivit cărora este necesară reluarea procedurilor de către Parchet, întrucât textele Legii răspunderii ministeriale - în baza cărora demnitarul a fost trimis în judecată - sunt neconstituţionale.

Iniţial, procurorul de şedinţă a solicitat completului să acorde un alt termen de judecată, întrucât DNA ar trebui să facă anumite verificări, plus că este aşteptată decizia Curţii Constituţionale referitoare la avizul de cercetare pentru miniştrii sau foştii miniştrii care sunt şi senatori sau deputaţi.

În urma deliberărilor, care au durat aproximativ 30 de minute, completul de judecată a respins solicitarea acuzării şi a trecut la dezbaterea recursului procurorilor, la care sunt prezenţi preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, cu soţia sa.

Avocatul familiei Năstase, Gheorghe Diaconescu, a decedat recent, astfel că fostul premier şi soţia sa vor fi reprezentaţi de avocaţii Viorel Roş (fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti-n.r.) şi Vasile Irimia.

Avocaţii lui Năstase au arătat că, potrivit dispoziţiilor legale, hotărârile Curţii Constituţionale se aplică "direct şi nemijlocit" în dosarul în care a fost invocată problema de drept care a dus la sesizarea Curţii, astfel că acest caz ar trebui restituit pentru reluarea procedurilor.

La finalul şedinţei de judecată, fostul premier Adrian Năstase a declarat că din punctul său de vedere "se asistă la corectarea unei legi (Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială-n.r.)", care în 2005 a fost modificată "în regimul Monicăi Macovei, tocmai pentru ca foştii miniştrii să fie cercetaţi cu uşurinţă".

"Acea lege a fost atacată, considerându-se că ar putea fi excluşi foştii miniştrii. Curtea Constituţională a respins acest atac", a spus Năstase.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a afirmat că, în 2004, printre primele ordonanţe date de Guvern a fost şi cea prin care s-a modificat legea, la propunerea fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

"Foştii miniştrii din PSD au fost chemaţi degrabă la Parchet, lucru care mie mi-a cauzat un prejudiciu de imagine", a spus fost premier, adăugând că a fost nevoie de o nouă decizie a Curţii Constituţionale pentru a statua că foştii miniştrii beneficiază de tratament egal cu cei în funcţie, atunci când sunt cercetaţi pentru fapte din perioada în care deţin portofoliu ministerial.

Năstase s-a referit la o decizie din 1999 a Curţii Constituţionale care statua faptul că foştii miniştrii şi actualii beneficiază de tratament egal în cazul procedurilor judiciare, chestiune confirmată printr-o altă decizie de anul trecut a Curţii referitoare la neconstituţionalitatea unor articole din Legea 115/1999.

"Mi se pare inadmisibil că mai discutăm pe neretroactivitatea deciziilor Curţii Constituţionale. Este nevoie de încă o decizie a Curţii Constituţionale să ateste acest lucru, pentru ca Ministerul Public să înţeleagă că trebuie să existe egalitate de tratament între foştii şi actuali miniştrii?!", a susţinut Năstase, adăugând că acţiunea procurorilor a avut un caracter "şicanator" faţă de el.

În 18 octombrie 2007, un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea dosarului Zambaccian la Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a deciziei Curţii Constutuţionale, potrivit căreia procurorii DNA trebuiau să ceară avizul de cercetare pentru fostul premier Adrian Năstase fie de la Preşedenţie, fie de la Parlament.

Procesul de corupţie în care este inculpat fostul premier Adrian Năstase a fost suspendat în 22 martie 2007, după ce completul de trei judecători al instanţei supreme a admis trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru examinarea excepţiilor de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. Articolul în speţă arată că urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului, pentru infracţiunilor comise în timpul exercitării funcţiei se efectuează potrivit dreptului comun. Totodată, în articolul 23 se arată că prevederile de ordin procedural nu se aplică foştilor membri ai Guvernului "în nicio situaţie".

La începutul lunii iulie 2007, Curtea Constituţională (CC) a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată de fostul premier Adrian Năstase privind răspunderea ministerială.

În urma acestei decizii a CC, avocaţii fostului premier şi ai soţiei acestuia au solicitat judecătorilor să se desesizeze şi să restituie cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Avocaţii au susţinut că nu numai actul de sesizare al instanţei este lovit de nulitate, ci toată urmărirea penală, deoarece actele efectuate în timpul anchetei au avut la bază acte legislative declarate neconstituţionale, ceea ce ar putea să fie identificat drept o cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

De asemenea, avocaţii au susţinut că începerea urmăririi penale în 7 februarie 2006 a fost neconstituţională, în condiţiile în care exista deja o altă decizie a Curţii Constituţionale (93/1999), care a statuat că trebuie să existe o singură procedură pentru urmărirea penală a foştilor miniştri şi a celor în funcţie.

Năstase este acuzat de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite, infracţiuni de pe urma cărora fostul premier ar fi obţinut, în total, suma de 48.116.210.938 de lei (1.370.324,69 de euro). Fostul premier ar fi obţinut mită de la Irina Jianu în scopul de a o menţine în funcţia de inspector general de stat la ISC şi de a o numi în această funcţie după ce instituţia a trecut în subordinea Guvernului.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2002-2004, soţii Năstase ar fi introdus în România, ilegal, prin intermediul societăţii SC Vertcon SA din Bacău, 12 containere cu bunuri achiziţionate din China. Bunurile reprezentau materiale de construcţie, obiecte şi instalaţii sanitare, piese de mobilier, articole electrice şi electrocasnice, dar şi obiecte de decor şi uz casnic pentru dotarea imobilelor situate în Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian 16, sector 1 şi str. Cristian Tell 15, sector 1, precum şi pentru imobilul din comuna Cornu-judeţul Prahova.

Mărfurile au fost cumpărate din centre comerciale (bazare) fără acte, fiind transportate şi depozitate la sediul Ambasadei României din China, într-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective să fie introduse în România, soţii Năstase ar fi apelat la firma Vertcon din Bacău, pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor şi pentru a crea aparenţa că importurile se efectuează cu respectarea legislaţiei vamale. Irina Jianu ar fi întocmit documente false - facturi, certificate de calitate şi conformitate, packing list-uri - pe baza cărora mărfurile respective au fost aduse şi vămuite în România.