ÎCCJ se va pronunţa în 22 octombrie în procesul lui Copos

Luni, George Copos şi ceilalţi inculpaţi în dosar au invocat în faţa magistraţilor instanţei supreme excepţia lipsei competenţei materiale a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de a efectua urmărirea penală, din punct de vedere al cuantumului prejudiciului. Concret, avocaţii au invocat faptul că prejudiciul estimat este mai mic de un milion de euro.

Pentru a-şi argumenta punctul de vedere, avocaţii au invocat un raport al Gărzii Financiare, conform căruia pretinsul prejudiciu ar fi de 37 de miliarde de lei vechi, adică mai mic de un milion de euro. În acest raport s-ar arăta că o parte din impozitul de aproximativ 39 de miliarde de lei, respectiv 1,7 miliarde de lei vechi, ar fi fost plătiţi de societatea Romtur SA, parte responsabilă civilmente în proces.

De asemenea, avocaţii au arătat că obligaţiile fiscale trebuie raportate la prevederile Codului Fiscal, potrivit căruia impozitele şi taxele se plătesc în ziua de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului de activitate. Astfel, valoarea impozitului datorat ar fi trebuit raportată la datele de 25 octombrie 2004 şi, respectiv, 25 ianuarie 2005, nu la data de 15 decembrie, cum se arată în rechizitoriul DNA.

Procurorul de şedinţă a arătat că raportul Gărzii Financiare nu poate fi luat în considerare ca probă extrajudiciară. De altfel, avocaţii au susţinut că raportul trebuie luat în considerare ca înscris.

De asemenea, procurorul a susţinut că plata făcută de firma Romtur a fost ulterioară şi că poate fi interpretată doar ca recuperare de prejudiciu.

Acest proces a fost suspendat în 15 februarie, după ce avocatul lui Gilio Giuzepe Roza - inculpat alături de George Copos în dosarul "Loteria" - a criticat în faţa instanţei supreme articolul 13, alineatul 1 indice 2 din Ordonanţa de Urgenţă 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie (devenit DNA-n.r.), text de lege care stabilieşte competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de un milion de euro.

Curtea Constituţională a respins, la sfârşitul lunii iunie, excepţia invocată de apărătorul lui Gilio Giuzepe Roza, stabilind că DNA îşi poate stabili competenţa materială de efectuare a urmăririi penale cu privire la infracţiuni de evaziune fiscală prin determinarea cuantumului prejudiciului în raport de cursul de schimb euro-leu la momentul efectuării urmăririi penale.

Curtea Constituţională mai arăta în motivarea deciziei că reglementarea unor astfel de criterii nu are drept consecinţă stabilirea aleatorie sau subiectivă a competenţei DNA, dimpotrivă, crearea posibilităţii ca această competenţă să poată fi riguros determinată.