Înalta Curte de Casaţie şi Justitţie cere punerea în acord a Codului de procedură penală cu Constituţia, în cazul motivărilor

Preşedintele Instanţei Supreme, Corina Alina Corbu, a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, faptul că ÎCCJ ia act de admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Codul de procedură penală în cazul motovărilor deciziilor instanţelor din România.

„Jurisdicţia constituţională a reţinut, în esenţă, că <este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi drept, la data pronunţării>, invalidând astfel soluţia legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătoreşti în termen de 30 de zile de la pronunţare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condiţiile Legii nr.304/2004)”, spune Corbu.

Cum deciziile CCR sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial, Corina Alina Corbu avertizează asupra pericolului unui posibil „vid legislativ”.

„Din perspectiva bunei desfăşurări a activităţii instanţei supreme, cât şi a tuturor instanţelor judecătoreşti – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanţa socială esenţială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept şi este protejată viaţa, integritatea fizică şi psihică, libertatea şi celelalte drepturi ale cetăţenilor şi chiar funcţionarea statului de drept, luând în considerare implicaţiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condiţiile unui potenţial ”vid” legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripţie a răspunderii penale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită ferm o intervenţie cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu dispoziţiile Constituţiei”, mai spune Corbu.

Preşedintele ÎCCJ precizează că este cu atât mai necesară intervenţia Legiuitorului cu cât, începând cu momentul publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, dispoziţiile legale vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, îşi vor înceta definitiv efectele juridice.

„Din perspectiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, noua soluţie legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curţii Constituţionale, dar, în acelaşi timp, este necesar să fie una realistă şi să ia în considerare situaţia actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea şi deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă”, precizează Corbu.

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că anumite articole din Codul de Procedură Penală sunt neconstituţionale. CCR a stabilit că nu poate fi condamnată o persoană fără a exista o motivare a deciziei. Este vorba de art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) şi ale art. 406 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, care încalcă atât prevederile art.1 alin. (3), art.21 alin. (1)-(3) şi art.124 alin.(1) din Constituţie, cât şi prevederile art.5 paragraful 1 şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De asemenea, CCR a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1) şi ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

„Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”, arată CCR.

Astfel, CCR a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării.