Instanţa supremă apreciază că Ilie Botoş poate fi anchetat pentru abuz în serviciu

În 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis cererea Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi a dispus trimiterea dosarului la Parchetului instanţei supreme pentru fi făcute cercetări cu privire la acuzaţia că fostul procuror general al României Ilie Botoş ar fi săvârşit un abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi ar fi încălcat articolul 24, alineatul 3 din Legea 554 din 2004, legea contenciosului administrativ, text referitor la neaplicarea unor hotărâri judecătoreşti.

De asemenea, instanţa a desfiinţat rezoluţiile prin care procurorii Secţiilor Militare din Parchetul ICCJ au decis scoaterea de sub urmărire penală a lui Ilie Botoş, în 14 noiembrie 2007 şi în 8 februarie 2008.

Atât Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi Ilie Botoş au atacat această decizie cu recurs la Completul de 9 judecători al instanţei supreme.

Acest conflict între Parchetul instanţei supreme şi APADOR-CH a început încă din 2002. Atunci, APADOR-CH a solicitat Parchetului ICCJ (al cărei şef era în acea vreme Tănase Joiţa - n.r.), în baza Legii 544/2001, să i se comunice o serie de informaţii privind interceptarea telefoanelor şi supravegherea persoanelor. Iniţial, Parchetul ICCJ a respins cererea APADOR-CH, astfel că asociaţia s-a adresat instanţei, care a admis acţiunea asociaţiei.

Fostul procuror general al României, Tănase Joiţa, a susţinut că informaţiile pe care le cere asociaţia nu pot fi făcute publice, astfel că a promovat un recurs în anulare, solicitând Secţiei de Contencios Administrativ a instanţei supreme să anuleze hotărărârea prin care permitea organizaţiei accesul la informaţii.

În 15 septembrie 2003, noul procuror general al României Ilie Botoş susţinea că informaţiile clasificate reprezintă elemente de ordine legate de mijloacele de investigaţii, contestând şi el hotărârea judecătorească prin care APADOR-CH a primit dreptul de a intra în posesia unor astfel de date. Botoş anunţa că nu va retrage recursul în anulare declarat de predecesorul său, Tănase Joiţa.

APADOR-CH i-a acţionat în justiţie atât pe Joiţa, cât şi pe Botoş, însă magistraţii au ajuns la un verdict numai în dosarul privindu-l pe Botoş.

Directorul executiv al APADOR-CH, Diana Hatneanu, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că nu poate fi mulţumită de verdictul instanţei, dat fiind faptul că acesta a venit atât de târziu.

"Dacă eram un cetăţean normal şi nu o organizaţie am fi cedat de mult. Din moment ce a durat nouă luni doar să înregistreze plângerea noastră faţă de domnul Botoş, vă daţi seama ce grosolănie şi-a permis PÎCCJ să facă în această speţă", a acuzat Hatneanu.

Aceasta s-a plâns şi de faptul că, deşi fusese amendat de o instanţă civilă pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti şi, ulterior, a continuat să refuze să aplice decizia judecătorilor, procurorii din subordinea sa nu au văzut vreo încălcare a legii din partea şefului lor.