Instanţa supremă: DNA şi-a arogat nelegal competenţa în dosarul Loteria

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în 22 octombrie, restituirea dosarului "Loteria" la Parchetul instanţei supreme pentru refacerea urmăririi penale de către organul competent.

"Instanţa de judecată este îndreptăţită să aprecieze că paguba efectivă ce poate fi apreciată ca fiind creată prin infracţiune, rezultată din probatoriul administrat la urmărirea penală şi care trebuie avută în vedere la verificarea competenţei procurorului sub aspect material este 37.487.576.256 ROL, respectiv 3.748.757 RON. În raport de cursul de schimb valabil la data de 15.12 2004 de 1 euro=39.293 ROL, această sumă ar reprezenta echivalentul în lei a 954.052 euro, sumă, în raport de care, Direcţia Naţională Anticorupţie nu este competentă să efectueze urmărirea penală", se arată în motivarea deciziei luate în 22 octombrie de ICCJ.

Instanţa a stabilit că SC Rom Tour GM Impex SRL, reprezentată de Roza Gilio Giuzepe - alt inculpat în cauză - "unul din artizanii mecanismului de fraudare a bugetului de stat a efectuat o plată a impozitului corespunzător procentului de 1,5% din veniturile realizate din vânzarea către SC Compania Naţională Loteria Română a 26 de spaţii comerciale, "astfel că, în realitate, nu se poate reţine că bugetul de stat a fost prejudiciat şi cu această sumă".

Această societate a plătit un impozit de 1.973.545.564 de lei vechi.

"O viziune contrară potrivit căreia paguba produsă prin infracţiune ar trebui raportată la întreaga sumă rezultată din înstrăinarea imobilelor prin folosirea unor persoane interpuse şi la obligaţia corespunzătoare procentului de impozitare de 25%, fără a lua în calcul sumele încasate de stat în derularea operaţiunilor întreprinse de inculpaţi, dar mai ales a sumei plătite, totuşi, ca impozit de persoana interpusă, care acaţionat pe seama şi în beneficiul debitorului real al obligaţiei fiscale, ar consttitui o interpretare discreţională în favoarea statului, cu consecinţa dublei impozitări, exclusă de legislaţia fiscală şi obligării contribuabilului la o plată nedatorată", se arată în motivarea instanţei supreme.

Magistraţii arată că, indiferent de data declanşării acţiunii de tragere la răspundere penală trebuie să se raporteze la data consumării infracţiunii. În cauză, infracţiunea se consideră a fi săvârşită la momentul epuizării ultimei operaţiuni fictive, respectiv la data de 15 decembrie 2004.

La momentul începerii urmăririi penale - 11 ianuarie 2006 - ca şi la momentul trimiterii în judecată - 6 iunie 2006 - erau aplicabile dispoziţiile noi introduse în sistemul de reglementare al OUG 43/2002. Potrivit noilor prevederi, DNA este competentă să efectuze urmărirea penală dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milionde euro, se arată în motivarea ICCJ.

"În contextul celor arătate, al căror suport l-au constituit chiar acte esenţiale de urmărire penală, îndeplinite cu încălcarea principiului egalităţii armelor în procesul penale (proces verbal încheiat de Garda Financiară, acte emise de Agenţia Naţională de Adminsitrate Fiscală) sunt de prisos discuţiile privind momentul la care se năştea obligaţia de plată a impozitului de către contribuabilul SC Ana Electronic SA, în raport de articolul 34 din Codul Fiscal", se mai arată în motivarea judecătorilor ICCJ.

Astfel, "constatând că în cauza suspusă judecăţii organul de urmărire penală, încălcând prevderile art. 13 alineatul 1, indice 2 din OUG 43/2002 şi-a arogat nelegal competenţa cauzală de efectuare a urmăririi penale, deşi actele de constatare relevau o pagubă mai mică de un milion de euro, în baza articolului 332 din Codul procedură penală, va admite excepţia şi va restitui cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru refacerea urmăririi penale de către organul competent", concluzionează judecătorii în motivarea deciziei din 22 octombrie.