Instanţa va lua o decizie la excepţiile din procesul ofiţerilor SRI

Avocaţii au cerut judecătorilor să constate neregularitatea actului de sesizare şi nelegalitatea urmăririi penale, ca fiind efectuată de un organ necompetent materia. În opinia apărătorilor, procurorii militari ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu puteau să cerceteze acest dosar deoarece nici măcar Ovidiu Soare, care avusese calitatea de militar, nu o mai îndeplinea la momentul începerii anchetei deoarece fusese trecut în rezervă. Astfel, au susţinut apărătorii, procurorul militar trebuia să decline cauza la o secţie civilă.

Pe de altă parte, avocaţii au susţinut că nici procurorul ierarhic superior care a semnat rechizitoriul nu şi-ar fi îndeplinit obligaţia legală de verificare a dosarului, el semnând în aceeaşi zi în care a fost întocmit actul de sesizare a instanţei.

O altă problemă procedurală invocată a fost încălcarea dreptului la apărare în sensul respingerii tuturor probelor cerute printre care o expertiză tehnică şi una financiar-contabilă.

Totodată, avocaţii au susţinut că procurorii nu aveau competenţă să disjungă dosarul după ce s-a pus în mişcare acţiunea penală singura abilitată să ia această măsură fiind instanţa.

În replică, procurorul a explicat că trecerea în rezervă nu are influenţă asupra competenţei şi că infracţiunile de luare de mită ar fi fost săvârşite în legătură cu atribuţiile de serviciu. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a mai arătat că legislaţia penală nu interzice procurorului să ia măsura disjungerii şi că, pe de altă parte, semnătura procurorului ierarhic superior pe rechizitoriu implică întreaga sa responsabilitate cu privire la verificarea dosarului.