Iohannis:Rusia a contestat ordinea globală creată după sfârşitul Războiului Rece

„România este statul membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, precum şi o ţară riverană Mării Negre, zonă în care războiul este în desfăşurare. Acesta este motivul pentru care consider că perspectiva noastră asupra impactului războiului în vecinătatea noastră strategică şi la nivel global este relevantă. Lansând invazia asupra Ucrainei, Rusia a contestat, în mod direct şi violent, ordinea globală creată după sfârşitul Războiului Rece.
Un pilon fundamental al acestei ordini este dreptul – şi în acelaşi timp, libertatea – fiecărui stat suveran de a decide în legătură cu politicile sale, externe sau interne, în conformitate cu valorile democratice, stat de drept şi drepturile omului.
Prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relaţiile internaţionale, precum şi sferele de influenţă în politica globală şi regională. Foloseşte concepte desuete, precum aşa-numitul drept al <Marilor Puteri> de a-şi impune directivele de politică externă în raport cu ceea ce numeşte state <mai mici>. Şi atacă, în acelaşi timp, valorile democratice, statul de drept şi ordinea mondială bazată pe reguli. Mult prea mulţi oameni şi-au sacrificat vieţile în secolul XX luptând împotriva celor care promovau astfel de concepte. Este, de aceea, responsabilitatea noastră colectivă de a ne opune unor astfel de acţiuni”, spune Klaus Iohannis.

El apreciază că agresiunea Rusiei nu a început pe 24 februarie 2022., ci în 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia.

„A continuat în 2014, când aşa-numiţii <mici omuleţi verzi>, după cum vă aduceţi aminte, au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate. În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte „Vestul colectiv”, nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de aşa-numitele Acorduri de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste Acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins. Prin urmare, Rusia a arătat că atunci când spune că vrea să negocieze, de fapt urmăreşte să câştige timp pentru a-şi pregăti următoarea agresiune. De aceea, atunci când discutăm despre cum s-ar putea termina actualul război din Ucraina, trebuie să evităm să ne întoarcem la un cadru de tipul Acordurilor de la Minsk. Trebuie să evităm crearea unui alt „conflict prelungit sau îngheţat” în regiunea Mării Negre. Doar Rusia va profita de un asemenea aranjament”, adaugă şeful statului.

Iohannis precizează că România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune.

„Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace. În mod ironic, drept consecinţă directă a acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale Rusiei, am reuşit să atingem rezultate incredibile la nivel global. Pentru că am fost forţaţi să acţionăm curajos, mai rapid şi mai hotărât:
- Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate pentru aderarea la UE şi se pregătesc să deschidă negocierile de aderare.
- Am redus drastic dependenţa energetică de Rusia.
- Finlanda a devenit aliat NATO. Sunt sigur că şi Suedia va adera în curând. Iar Ucraina însăşi este acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă.
- NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic şi la Marea Neagră.
- Marea Neagră a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră. Cum s-au putut întâmpla toate acestea? Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei”, mai spune Klaus Iohannis.

Şeful statului a reiterat ideea că România este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă.

„Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă. Trebuie, de asemenea, subliniat şi impactul acestui război asupra Republicii Moldova, cea mai afectată ţară după Ucraina. Securitatea noastră, cea a Ucrainei şi cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate. Dacă consolidăm securitatea acestora, atunci şi securitatea noastră va creşte, iar comunitatea noastră va deveni mai puternică. Autorităţile de la Chişinău au dovedit, până în prezent, o rezilienţă impresionantă în faţa tacticilor hibride ale Rusiei şi a altor provocări grave. România a sprijinit constant Republica Moldova în aceste timpuri dificile, şi la fel au făcut şi numeroşi parteneri internaţionali, inclusiv Statele Unite ale Americii. Şi vom continua acest sprijin, cât mai eficient cu putinţă. O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori”, potrivit preşedintelui.

„Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige. Dar ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina şi de către comunitatea internaţională? În acest sens, cred că trebuie avute în vedere câteva condiţii sine qua non: În primul rând – nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei. Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desfiinţată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declaraţiei G7 în sprijinul Ucrainei. În al doilea rând – Ucraina şi Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană. Ştim din propria noastră experienţă că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea şi securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele ţări reprezintă un imperativ. În al treilea rând – nu poate exista pace fără justiţie. Agresorul trebuie să plătească preţul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internaţional. Toţi cei care au comis crime oribile în Ucraina şi împotriva Ucrainei trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei. Toate ţările cu aceeaşi viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susţinem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională. Există actori la nivel internaţional care deja monitorizează atent unitatea şi hotărârea noastre. Mai direct spus, nu ne putem permite să fim slabi, divizaţi sau incoerenţi în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum şi comunitatea noastră de valori şi securitate. Trebuie să apărăm democraţia şi să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomaţia şi dialogul şi să respingem folosirea forţei în relaţiile internaţionale”, încheie Iohannis.