Ion Becali critică actele DNA şi cere explicaţii privind încălcările legale pe care le-ar fi comis

"Împotriva reglementărilor cuprinse în Regulamentul FIFA sub semnătura învinuitului Pădureanu Jean s-au înstrăinat drepturile federative de transfer ale lui Ganea Ionel unei firme de tip off-shore din Olanda, Phoenix BV. Prin acest mecanism, din suma totală de 2.000.000 de dolari, contravaloarea transferului lui Ganea Ionel (n.r. - de la Gloria Bistriţa la echipa germană VfB Stuttgart), 600.000 de dolari au fost înregistraţi în contabilitate de clubul Gloria Bistriţa, diferenţa fraudulos obţinută în această modalitate de învinuitul Pădureanu Jean fiind de 1.400.000 de dolari", se arată în actul procurorului Ţuluş criticat de Becali.

Ion Becali întreabă "care sunt reglementările cuprinse în Regulamentul FIFA" pe care le-ar fi încălcat şi la care face referire Ţuluş, precum şi care este "modalitatea" de fraudă invocată de anchetator.

"Numitul Becali Ioan a intermediat acest transfer în modalitatea frauduloasă descrisă", notează procurorul, iar acuzatul întreabă: "Care modalitate?"

Impresarul se mai întreabă dacă este suficient, în viziunea procurorului, pentru a concluziona că "numiţii Pădureanu Jean şi Becali Ioan au comis astfel infracţiunile de....".

"Domnul procuror a pretextat efectuarea, dar de fapt a înjghebat o aşa-zisă urmărire penală «in rem», construcţie artificală, din moment ce în cazul transferului unui jucător de fotbal părţile semnatare, dar şi toate celelalte persoane implicate sunt cunoscute încă din fazele preliminare încheierii contractului de transfer, iar infracţiunile de înşelăciune, evaziune fiscală şi uz de fals presupun participanţi precis individualizaţi şi determinaţi", se arată în plângerea adresată lui Daniel Morar.

În acest fel, avocaţii lui Becali arată că anchetatorul a urmărit, sub o aparenţă de legalitate, să dispună măsurile şi să efectueze actele de urmărire penală "în mod discreţionar, dirijându-le în mod exclusiv în defavoarea lui Ion Becali şi blocând, cu rea-credinţă, o lungă perioadă de timp (4 mai 2006-10 ianuarie 2008) orice posibilitate de apărare".

"Până în acest moment nu mi-a fost prezentată rezoluţia de începere a urmăririi penale «in rem». Concepţia ce transpare este aceea a faptului împlinit şi a inegalităţii armelor în duelul judiciar acuzare-apărare. Voi menţiona numai câteva pasaje din ceea ce se doreşte a fi o ordonanţă de extindere a cercetării penale şi schimbare a încadrării juridice; de începere a urmăririi penale", se mai arată în plângere.

Potrivit anchetatorului, în baza documentelor aflate la dosarul cauzei, "Borcea Cristian a semnat acordul de transfer (n.r. - al lui Nicolae Mitea de la Dinamo la Ajax) «fără pretenţii financiare», iar intermediarul transferului a fost Becali Ioan. În realitate, Ajax Amsterdam a plătit suma de 720.000 de euro în contul firmei ISM, unde administratori sunt fraţii Ioan şi Victor Becali".

"Foarte exact. Unde este fapta penală? Doar în viziunea autorului ordonanţei şi inexistentă în ordonanţă. La punctele 9 şi 12 (din rezoluţia de începere a urmăririi penale-n.r.), euro se confundă cu dolarul şi invers, încât nu se mai înţelege care e suma transferului, care e suma încasată şi care e cuantumul prejudiciului", mai arată impresarul.

Avocaţii acestuia spun că sunt doar câteva mostre din ceea ce se doreşte a fi "obligaţia organelor judiciare de a-l încunoştinţa de îndată şi mai înainte de a-l audia pe învinuit sau pe inculpat, despre fapta pentru care este cercetat (art. 6 alin. 3 Cod prpcedură penală) sau obligaţia aceluiaşi organ de a aduce la cunoştinţă fapta care formează obiectul cauzei (art. 70 alin. 2 Cpp), precum şi viziunea procurorului asupra sensului prevederilor art. 6 alin. 3 lit. a din CEDO potrivit căreia orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, şi în mod amănunţit asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse".

"Dacă toate aceste erori, concluzii şi neajunsuri datorate, în special, cunoaşterii superficiale a reglementărilor şi practicilor interne şi internaţionale în materie de transferuri de jucători ar putea fi în principiu remediată pe parcursul procesului, mult mai gravă este nesocotirea efectivă şi brutală a dreptului de apărare. Într-o primă etapă, acest drept a fost încălcat printr-o aşa-zisă urmărire penală «in rem» în care s-a derulat practic întreaga activitate având ca obiect strângerea probelor. Ca atare, procurorul a procedat de o asemenea manieră încât nu a mai lăsat nici cea mai mică şansa pentru învinuit şi apărătorii săi de a beneficia de un drept, dreptul de apărare, garantat în tot cursul procesului penal şi pentru care trebuia să li se asigure posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării (art. 6 Cpp) înainte ca învinuitul să fie audiat", susţin avocaţii lui Becali, respectiv Doru Viorel Ursu şi Dan Apostol.

Avocaţii arată că orice acuzat are, în special, dreptul să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale. "Răspunsul, transmis telefonic, dat de domnul procuror acestor prevederi legale şi justificatelor mele cereri depuse în scris: refuzul categoric de a prezenta vreun act pe care se bazează punerea sub învinuire. Astfel înţelege domnia sa să respecte prezumţia de nevinovăţie, să asigure posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării, să pot să dispun conform normelor europene de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării", mai notează avocaţii.

Ei fac referire la Decizia 1.086 din 20 noiembrie 2007 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 teza I. Curtea a dcelarat neconstituţional respectivul articol pentru că îngrădea dreptul avocatului la actele de urmărire penală efectuate de procurori.

"Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Textul constituţional nu condiţionează, nu limitează şi nici nu restrânge în vreun fel dreptul la apărare al părţilor din proces, în tot cursul procesului. Se constată astfel că textul constituţional nu distinge între fazele procesului şi nici faţă de natura juridică a acestuia, respectarea lui nefiind la latitudinea procurorului", mai arată avocaţii.

În opinia apărătorilor, tuturor acestor prevederi legale - consfinţite în practica şi teoria judiciară internă şi europeană, inclusiv în practica CEDO - "procurorul le opune o aşa-zisă urmărire penală «in rem», efectuată în afara legii şi o amplă campanie de dezinformare şi instigare a opiniei publice".

Astfel, avocaţii lui Ion Becali cer procurorului şef Daniel Morar să le admită plângerea şi să constate nulitatea măsurilor şi actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea prevederilor legale în materie, în special cu referire la dreptul la apărare şi la înlesnirile necesare pregătirii apărării şi infirmarea acestora.

Totodată, avocaţii cer refacerea urmăririi penale cu respectarea strictă a legii.

Potrivit unui comunicat de săpătmâna trecută al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii au început, în 10 ianuarie, urmărirea penală pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani împotriva unor oameni de fotbal. Aceştia sunt: Ioan Becali - fost impresar, Victor Becali - impresar, Gheorghe Copos - acţionar majoritar FC Rapid Bucureşti, Sică Puşcoci - avocat, Mihai Stoica - fost director al clubului de fotbal Oţelul Galaţi, actual preşedinte la Unirea Urziceni, Cristian Borcea - preşedintele executiv al FC Dinamo, Jean Pădureanu - preşedinte al clubului de fotbal Gloria Bistriţa, Mircea Stoenescu - fost preşedinte la Dinamo, Gheorghe Popescu - fost impresar şi Gheorghe Neţoiu - fost acţionar la FC Dinamo.