Ion Cristoiu: Cum a pierdut în chip jalnic disputa cu Klaus Iohannis ministrul Justiţiei, USRPLUS-istul Stelian Ion

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că gestul ministrului Justiţiei, Stelian Ion, de a renunţa la introducerea avizului obligatoriu al CSM la numirea şefilor de Parchete, odată cu noile modificări aduse Legilor Justiţiei, este rezultatul presiunii unui ONG, folosit în trecut şi de Traian Băsescu, pentru a-i disciplina pe cei care nu ascultă de preşedintele Iohannis.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Sărbătorirea moldo-valahă a Paştelui (stat la masă zile-n şir şi, prin asta, umflarea inevitabilă a burţii) are, printre alte efecte (punerea de kile-n plus, îmbolnăvirea de stomac, şi mai ales umplerea Facebook-ului cu poze dedicate crăpelniţei personalităţilor) şi pe acesta, mai puţin cunoscut:

Evenimentele petrecute înainte de Paşti sînt completamente uitate de presă, după marea crăpelniţă, de a-i crede că digestia grea a atins fatalmente memoria.

Altfel decît prin acest adevăr nu-mi explic trecerea sub tăcere a unui eveniment de la finele lui aprilie 2021 de o importanţă ieşită din comun:

Sfîrşitul jalnic al confruntării angajate cu Klaus Iohannis de Stelian Ion, ministrul Justiţiei în chestiunea rolului deţinut de CSM pe parcursul procedurilor de numire a şefilor la Parchete de la nivel central.

O scurtă trecere în revistă se impune.

Potrivit unui punct însemnat din Programul de guvernare, Stelian Ion, ministrul Justiţiei din partea USRPLUS, s-a apucat, la finele lui ianuarie 2021 să lucreze la Legile justiţiei, mai precis la o nouă modificare a Legilor Justiţiei, printre cele mai modificate Legi din postdecembrism.

Luni, 29 martie 2021, ca urmare a muncii depuse, Stelian Ion e în măsură să prezinte, într-o conferinţă de presă, principalele noutăţi. Cea mai importantă dintre acestea rămîne introducerea în procesul de desemnare a şefilor de la Parchete, între ministru şi Preşedinte, a avizului obligatoriu de respectat al CSM:

<Una dintre cele mai importante chestiuni a fost numirea procurorilor de rang înalt. Soluţia e ca astfel de numiri să nu mai fie controversate. Am conferit un rol mai important Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui aviz pe aceste numiri, cel puţin la avizul negativ, are o valoare de aviz conform. Este o cerinţă care rezultă şi din avizul Comisiei de la Veneţia. Procedura este în felul următor, pe scurt: ministrul Justiţiei înaintează o propunere către Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă avizul este negativ din partea CSM, din partea Secţiei pentru Procurori, atunci procedura pur şi simplu se întrerupe. Bineînţeles, ministrul Justiţiei poate reveni cu o altă propunere>.

În lucrarea Noaptea dreptăţii româneşti de Ion Popa, carte de căpătîi pentru înţelegerea procesului prin care în România s-a experimentat dictatura prezidenţială prin intermediul Justiţiei penale, se arată că, în 2005, la începutul mandatului lui Traian Băsescu, o modificare brutală a Legilor de pînă atunci ale Justiţiei transformă avizul obligatoriu al CSM la propunerile înaintate Preşedintelui de către ministrul Justiţiei în aviz consultativ.

Acţiunea de desemnare a Procurorului general, a procurorului şef al DNA şi a procurorului şef al DIICOT e una dintre cele mai delicate operaţiuni în democraţia de faţadă a României postdecembriste. Prin impunerea etichetei de penali tuturor celor care sînt investigaţi de DNA sau DIICOT, etichetă care scoate pe cel anchetat din joc în materie de politică, pixul care semnează numirile Procurilor şefi capătă o importanţă covîrşitoare. Prin modificările impuse de Traian Băsescu, pixul e al preşedintelui. Ministrul Justiţiei, în cazul unui Guvern al Meu, propune în aceste funcţii pe cei doriţi de preşedinte. Cum potrivit modificării avizul CSM e facultativ, preşedintele se poate urina pe el dacă e negativ despre o persoană pe care el a impus-o ministrului Justiţiei.

Dependenţi exclusiv de preşedinte, şefii Parchetelor joacă după cum li se cîntă – la drîmbă – de la Cotroceni. Dacă preşedintele vrea să scape de un politician, chiar şi din propria tabără, acesta e convocat la DNA sau la DIICOT, pus sub urmărire şi transformat în penal. Şi dacă e deja penal trebuie să demisioneze din funcţiile de partid şi de stat deţinute.

Propunerea lui Stelian Ion marca o salutară revenire a României la statul de drept.

Avizul negativ al CSM bloca ticăloşia cu persoanele impuse ministrului de preşedinte.

Pentru Klaus Iohannis, care mai are trei ani de mandat, introducerea avizului CSM conform însemna o lovitură mortală dată puterii sale anticonstituţionale.

Fără pix, puterea sa asupra politicienilor, dar mai ales a politicienilor din propria tabără, cobora la zero.

Cînd Stelian Ion a lansat propunerea asta, salutînd-o, am aşteptat reacţia lui Klaus Iohannis.

Şi ea a venit.

Mai întîi sub forma unei mustrări adresate lui Stelian Ion de Ludovic Orban, pe 2 aprilie 2021, în chestiunea Legilor Justiţiei:

<Proiectul care a fost trimis de ministrul Justiţiei către CSM nu este un proiect care să fi fost discutat în coaliţie şi care să fie supus unei dezbateri publice ample, aşa cum de altfel solicita şi Comisia de la Veneţia atît în privinţa legilor justiţiei cît şi în privinţa codurilor penal şi de procedură penală. Acestea trebuie să se adopte printr-o amplă dezbatere în societate şi să reprezinte cu adevărat modificări ale legii care să pună bazele unui sistem de justiţie modern, la standarde europene>.

Reacţia preşedintelui a venit puţin mai tîrziu.

Pe 27 aprilie 2021, la Conferinţa de presă, lui Klaus Iohannis i se aranjează o întrebare astfel încît el să se poată pronunţa asupra propunerii lui Stelian Ion. Pusă de trimisa TVR (instituţia care deja năpîrleşte de Dreapta în aşteptarea şefilor puşi de noua Putere), întrebarea i-a dat lui Klaus Iohannis prilejul de a critica felul în care au fost întocmite Legile Justiţiei:

<Totuşi, mi se pare un pas care trebuie bine discutat, cum şi întregul proiect trebuie mult mai bine discutat. A existat o dezbatere publică pe un proiect care a fost lucrat pe cînd la Ministerul Justiţiei a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect al ministrului Predoiu a fost discutat pe larg în diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM-ului spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenţiei coaliţiei, nici spiritului legii, drept pentru care coaliţia a înfiinţat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, şi cu alte autorităţi, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în coaliţie a existat o oarecare nemulţumire pentru că nu au fost consultaţi, lucru care, între timp, s-a corectat.>

Evident, ne-am întrebat cu toţii ce va face ministrul Justiţiei la mustrarea adusă de Klaus Iohannis. Implicarea CSM cu aviz conform e un punct din Programul de guvernare al Coaliţiei şi unul dintre angajamentele URSPLUS în campania electorală.

Va da înapoi ministrul USRPLUS?

Întrebare legitimă şi dacă ne gîndim că în ultimă instanţă Klaus Iohannis e doar Preşedinte al României democratice şi nu al Coreei de Nord.

Chestia cu avizul consultativ ţine de vechea politică, a folosirii Justiţiei ca păpuşă gonflabilă pentru poftele politrucilor.

Joi, 29 aprilie 2021, a venit răspunsul. La Comisia juridică din Senat Stelian Ion a declarat în chestiunea avizului CSM:

<Este o chestiune asupra căreia nu s-a decis încă, dar purtăm discuţii, este foarte posibil să intervină anumite modificări, dar nu în sensul scăderii sau diminuării substanţiale a rolului CSM. În continuare rolul CSM va trebui să crească în cadrul acestei proceduri (…). Sunt variante de lucru (…). CSM-ul să-şi dea avizul pe o listă de candidaţi care să fie avută în vedere ulterior de către ministrul Justiţiei în evaluare, urmînd ca apoi să se facă propunerea către preşedinte. În niciun caz nu va fi scăzut rolul preşedintelui în această procedură de numire>.

Carevasăzică marele URSPLUS-ist a dat înapoi!

L-au convins argumentele lui Klaus Iohannis?

Nu.

L-au convins intervenţia în 29 aprilie 2021 a ONG-ului Expert Forum în chestiunea Legilor Justiţiei:

<Trimiterea în Parlament a celor trei proiecte propuse de Ministerul Justiţiei în forma actuală riscă să deschidă o cutie a Pandorei, fiind greu de anticipat care va fi rezultatul şi durata procesului legislativ. Vorbim despre aproximativ 550 de articole incluse în cele trei proiecte de acte normative, fiecare făcînd obiectul dezbaterilor parlamentare şi putînd fi eventual modificat.

După publicarea de către Ministerul Justiţiei a proiectelor de lege în martie 2021, a devenit evident din luările de poziţie publice că propunerile anunţate nu sunt momentan agreate de toate cele trei partide politice din coaliţia de guvernare, fiind criticată publicarea proiectelor fără consultarea prealabilă şi fără negocierea lor în coaliţie.>

Expert Forum e un ONG folosit şi de Traian Băsescu pe post de bulan al Societăţii civile împotriva celor care nu ascultă de Domnul Preşedinte. Multe dintre abuzurile Binomului SRI-DNA au beneficiat de sprijinul aşa-zisei societăţi civile întruchipate de ONG-uri în genul Expert Forum.

Sînt sigur că darea înapoi din partea lui Stelian Ion şi-a avut cauza în semnalul care a fost intervenţia Expert Forum.

Ceva gen:

Dacă te încăpăţînezi s-o ţii langa cu avizul CSM o să ai mari bătăi de cap.

Cine i l-a trimis?

Ghici ciupercă, ce-i!”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro