Judecătorul Andreea Ciucă, preşedintele AMR: „Decizia CCR pe Legile Justiţiei dă o aparenţă de nerespectare a deciziilor CCR şi ÎCCJ. În motivare, ideea pregnantă nu este aceea a obligativităţii deciziilor CCR şi ÎCCJ”

„Orice s-ar scrie, Constituţia României nu poate fi aruncată la gunoi. Tratatul constituţional a fost respins de unele state UE. Nicio instanţă din UE nu se poate transforma în ceva suprastatal, care să anihileze identitatea statelor. Decizia CCR dă o aparenţă de nerespectare a deciziilor CCR şi ÎCCJ. Nimeni n-a spus că nu este necesar să facem apel la jurisprudenţa europeană. Decizia CCR arată o altă perspectivă dar nu spune lucrurilor pe nume. Judecătorul poate răspunde disciplinar doar dacă cu rea credinţă sau gravă neglijenţă nu respectă deciziile CCR şi ÎCCJ. În motivarea CCR ideea pregnantă nu este aceea a obligativităţii deciziilor CCR şi ÎCCJ. La noi este inflamat subiectul respectării tratatelor dar fără negarea dispoziţiilor Constituţiei. Germania în 2020 a dat o decizie prin care a spus că nu se poate aplica hotărârea CJUE. Niciodată Constituţia unui stat nu poate fi aruncată la gunoi. A fost vreo tulburare când Curtea Germaniei a intrat în conflict cu CJUE? (...) Membrii CCR au fost tot timpul numiţi de partidele politice, problema este modalitatea şi calitatea lor. Nu pot să mă pronunţ pe decizia ÎCCJ de a nu ataca legile la CCR. Linia de demarcaţie între reaua credinţă sau grava neglijenţă este foarte fină. Dacă începem să analizăm deciziile judecătorilor pe calea răspunderii disciplinare şi penale vom ajunge la presiune şi teamă. Judecătorul nu poate sta cu sabia lui Damocles deasupra capului. Au fost cazuri când hotărârile judecătorilor au fost analizate de DNA. La bilanţul DNA din 2016 subiectul principal au fost hotărârile judecătorilor”, a declarat judecătorul Andreea Ciucă, preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş şi preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Magistratul a evocat în emisiune etapele şi modificările prin care au trecut actualele Legi ale Justiţiei care au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis, şi a explicat şi subiectul „oligarhizării” Justiţiei:

„Problemele create ţin de instabilitatea generată în sistemul judiciar, de statutul judecătorului şi organizarea judiciară. Noi din 4 în 4 ani rescriem legile Justiţie. Legile Justiţiei din 2018 nu au declanşat apocalipsa din Justiţie, aşa cum se clama. Dar după nici 2 ani, noile proiecte ale Legilor Justiţiei eliminau separarea carierelor. 1 deceniu judecătorii ceruseră separarea carierelor. Colegii spuneau că modificările din 2018 ne-au adus pe noi judecătorii la nivelul procurorilor. În noul proiect al legilor, în numele căii spre Europa, ministrul Justiţiei iar era titular al acţiunii disciplinare. Slavă Domnului că s-a revenit asupra modificărilor, păstrându-se separarea carierelor. O seamă de prevederi din legile noi ale Justiţiei sunt din legile vechi. Sunt şi prevederi bune în noile legi ale Justiţiei. Bugetul trece în sfârşit la Înalta Curte (...) Dacă a aduna şefii Justiţiei la un loc şi o altă putere stăpâneşte Justiţia, înseamnă că Justiţia este foarte slabă. S-a spus că puterea se concentrează în mâna preşedinţilor instanţelor. Este vorba de componenţa colegiilor de conducere ale instanţelor şi numirea vicepreşedinţilor. Poziţia noastră a fost ca celelalte locuri de conducere să fie stabilite prin votul adunărilor generale. Şi în prezent, preşedinţii tuturor secţiilor sunt numiţi fără examene. Da, concursul este criteriul obiectiv”.

Printre problemele identificate de preşedintele AMR, Andreea Ciucă, în noile legi ale Justiţiei sunt cele ale neasumării de către CSAT a verificărilor situaţiilor în care un magistrat susţine că n-a colaborat cu serviciile de informaţii. În plus, nici CCR n-a rezolvat problema, spune Andreea Ciucă:

„Noua variantă a legilor este rezultatul muncii pe care am dus-o cu doamna Dana Gîrbovan. Se eliminase infracţiunea de racolare a magistraţilor, dar şi tentativa. Orice încercare de racolare a unui magistrat trebuie să fie pedepsită. Noi nu am înţeles ce a dezlegat CCR pe această problemă. Problema mare este când CSAT nu-şi asumă să spună că judecătorul X sau procurorul Y nu a colaborat cu serviciile de informaţii. Necesitatea de a ţine departe serviciile de informaţii de Justiţie şi Justiţia de ele nu este reflectată cum trebuie în Legile Justiţiei. Simţim nevoia să fie stabilit prin lege acest prag care nu trebuie să fie trecut. Fostul Procuror General ne-a spus că nu vor mai fi făcute asemenea inginerii, şi după câteva săptămâni a apărut noul protocol încheiat. Este singura noastră şansă de a pune prin lege ca CSAT să facă verificările necesare. Întrebarea este de ce refuză celelalte puteri ale statului să dea un act clar atunci când un magistrat nu a avut legătură cu serviciile”.

Preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş şi preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Andreea Ciucă, a vorbit în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News şi de „exodul” magistraţilor din sistemul judiciar, dar şi despre veniturile acestora:

„Această situaţie este oglinda a ce se întâmplă în societate. Este oglinda instabilităţii şi insecurităţii juridice a propriului statut. Da, şi componenta financiară este importantă în regimul draconic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor pentru magistraţi. Întrebarea este de ce sunt acum atât de tulburaţi magistraţii. Răspunsul este instabilitatea. Nimeni nu spune nişte adevăruri.

Nu mai există nicăieri un concurs de intrare în magistratură de o asemenea severitate. Noile generaţii de magistraţi nu sunt mai slab pregătite, problema este cum noi îi educăm. Problema nu este lipsa de ştiinţă de carte, ci o anume atitudine în îndeplinirea profesiei. (...) Puneţi o premisă greşită ca prin rapoartele MCV. Veniturile noastre nu se apreciază ca fiind mici sau mari. Dacă raportaţi veniturile noastre la membrii ANRE, veniturile noastre par foarte mici. Pentru o persoană care lucrează în afara celor 3 puteri ale statului, atunci veniturile noastre sunt mari. Raportăm veniturile unui om doar la situaţia aritmetică de eficienţă? Restanţele noastre salariale reprezintă o problemă întreţinută de celelalte puteri. Drepturile salariale au născut dobânzi, inflaţie şi actualizări. Noi lunar avem indicatori de performanţă care nu există nicăieri în Europa. Nu spun că lucrurile sunt bune, dar nu putem spune că sistemul judiciar este neperformant. În Germania câte acţiuni în regres au fost? Niciuna! Acolo n-o fi greşit nimeni? N-am spus că totul este bine sau că este extraordinar, ne ştim foarte bine punctele slabe în sistemul judiciar”.