Kovesi: Punctul de vedere al CSM privind conflictul constituţional al MP cu Parlamentul este necesar

Cu o zi în urmă, CSM a primit sesizarea Ministerului Public privind conflictul constituţional pe care l-ar avea cu Parlamentul, ca urmare a solicitării Legislativului de a da avize de cercetare în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri, care sunt parlamentari.

În legătură cu acest fapt, Kovesi a subliniat că, în acest moment, ancheta în cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri, desfăşurate de DIICOT şi DNA, nu sunt blocate, însă avizul CSM asupra faptului dacă Legislativului trebuie să-i parvină cererile de urmărire penală pune în discuţie independenţa procurorilor.

"Practic, dosarul unui procuror independent a fost solicitat de o altă autoritate. Este normal ca şi CSM să exprime un punct de vedere pentru că este garantul independenţei justiţiei şi trebuie avut în vedere acest lucru în virtutea faptului că dosarele, probabil unele dintre ele, vor ajunge la instanţe şi se poate pune problema unor restituiri", a spus Kovesi.

Kovesi a afirmat că nu există un temei legal potrivit căruia Parchetul să înainteze dosarele de urmărire penală unei alte autorităţi a statului. "Nu am transmis dosarele la Parlament pentru că am considerat că, în acest moment, suntem în faţa unui conflict juridic, motiv pentru care am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la conflictul iscat între autoritatea judecătorească şi legislativ", a precizat Kovesi.

Având în vedere că sesizarea Curţii Constituţionale este atributul exclusiv al CSM, Ministerul Public a transmis acestei instituţii sesizarea către Curtea Constituţională, împreună cu punctele de vedere ale structurilor specializate care au în lucru dosarele de urmărire penală, cât şi ale secţiei de resurse umane şi documentare a Parchetului instanţei supreme.

În opinia lui Kovesi, dispoziţiile legale sunt foarte clare, iar Ministerul Public nu poate aplica un text de lege declarat neconstituţional. Ca atare, Ministerul Public nu este obligat să ceară un alt aviz pentru declanşarea urmăririi penală de la o altă autoritate a statului.

Senatul a anunţat, marţi, că sesizează Curtea Constituţională privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Ministerul Justiţiei (MJ) pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire a penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.

Miercuri, Ministerul Public a cerut intervenţia CSM pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească.

Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi, care au calitate de parlamentari, dar cere Consiliului Superior al Magistraturii să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională întrucât ar exista un conflict instituţional.

Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Este a doua oară când CSM este sesizat cu privire la un conflict de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi o altă putere a statului.

În 4 aprilie 2006, Curtea Constituţională a fost sesizată de preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte şi preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pe de altă parte.

În cuprinsul cererii se arăta că "preşedintele României a făcut, în repetate rânduri, afirmaţii generalizatoare la adresa justiţiei şi a magistraţilor, în general, referindu-se la incompetenţă, independenţa faţă de lege şi un înalt grad de corupţie". Totodată, s-a apreciat că acest ocnflict juridic de natură constituţională nu rezidă "în existenţa acestor declaraţii grave, ci în efectele lor juridice, fiindcă ele constituie factori de natură să genereze un dezechilibru între puterile statului şi chiar un blocaj instituţional".

Cu toate că starea tensionată dintre autoritatea publică şi autoritatea judecătorească nu a generat un conflict juridic de natură constituţională, totuşi, Curtea Cconstituţională consideră că este "reală susţinerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la faptul că şeful statului şi premierul, în repetate rânduri, au criticat unele aspecte ale activităţii de înfăptuire a justiţiei".

În 26 mai 2006, Curtea Constituţională a stabilit că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale premierului Călin Popescu Tăriceanu referitoare la problemele din justiţie nu au generat conflicte juridice de natură constituţională între autoritatea publică şi autoritatea judecătorească sau ar fi produs efecte juridice de natură să conducă la un blocaj instituţional ori să împiedice exercitarea prerogativelor constituţionale ale vreunei autorităţi publice.