Video Liderul romilor care s-a întâlnit cu Tăriceanu la Roma are mandat internaţional de arestare

 Serviciul de Protecţie şi Pază era informat despre situaţia liderului rom Costică Argint, discuţia cu acesta fiind acceptată deoarece s-a considerat că problemele pe care doreşte să le prezinte sunt importante, iar un refuz ar fi creat speculaţii, a afirmat premierul Călin Popescu Tăriceanu.

."Nu am fost avertizat înainte de întâlnire, a avut o discuţie cu directorul meu de cabinet. Ce era să facem, un incident ? Delegaţia română nu are poliţie şi nu verifică dacă există sau nu cazier. Nu am vrut să apară impresia că îi dăm pe romi la o parte, deoarece s-ar fi speculat", a afirmat premierul Tăriceanu, la Antena 3.

Întrebat dacă întâlnirea cu Argint a fost o greşeală, premierul a răspuns : "Nu vreau să mă laud, dar nu cred că este cel mai grav lucru că acest om a putut să vină şi să-şi spună şi el păsurile şi problemele".

Costică Argint a declarat că s-a întâlnit, la Roma, cu şeful de Cabinet al premierului, Mihnea Constantinescu, pentru o discuţie prealabilă întâlnirii cu primul-ministru privind problemele romilor.

"M-am întâlnit cu domnul secretar, şef de Cabinet al domnului prim-ministru, Mihnea (Constantinescu - n.r.), un om de mare ispravă, un om care îşi doreşte să facă lucruri bune pentru comunitatea românească", a spus Costică Argint.

El a precizat că discuţia a avut scopul de a identifica soluţii de ambele părţi pentru rezolvarea situaţiei comunităţii româneşti pe teritoriul italian.

"Încercăm să găsim soluţii de ambele părţi pentru rezolvarea situaţiei comunităţii româneşti pe teritoriul italian. Deocamdată, suntem pe drumul cel bun. Am găsit o deschidere neaşteptată din partea Guvernului României", a spus liderul romilor din Italia.

Guvernul a confirmat discuţia dintre şeful de Cabinet al premierului, Mihnea Constantinescu, şi liderul romilor din Italia, Costică Argint, iar consilierul de stat al premierului a fost avertizat că liderul rom are statut de refugiat politic, nedorindu-se ca acestuia să îi fie interzis accesul.

"Confirm faptul că a avut loc o discuţie între consilerul de stat Mihnea Constantinescu şi Costel Argint, în calitatea sa de lider al romilor din Italia. Consilierul primului-ministru a fost avertizat că Argint are statut de refugiat politic. În urma discuţiilor avute cu acesta, domnul Mihnea Constantinescu a decis ca acesta să poată participa la reuniune. Intenţia noastră a fost să nu împiedicăm accesul reprezentanţilor românilor din Italia la întâlnirea cu primul-ministru", a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.

Ea a precizat că invitaţia Guvernului de a participa la reuniune a fost adresată asociaţiilor românilor din Italia, acestea desemnând persoana care urma să ia parte la discuţiile cu primul-ministru, şi a arătat că aceasta a adoptat la întâlnire o atitudine civilizată.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a fost, miercuri, la Roma pentru a discuta cu omologul său italian Romano Prodi şi membrii comunităţii româneşti despre situaţia cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Italiei, precum şi despre măsurile adoptate, luni, de Guvernul de la Bucureşti pentru gestionarea problemelor acestora.

Delegaţia condusă de Tăriceanu a avut o întâlnire cu reprezentanţii românilor din Italia, la care au participat şi lideri ai cetăţenilor români de etnie romă aflaţi în această ţară.

Costică Argint a reproşat ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, prezent la discuţie, declaraţia recentă privind deportarea în deşert a românilor infractori, adăugând însă că membrii comunităţii sale au decis să-l ierte. "Numai cine nu munceşte, nu greşeşte", i-a spus acesta ministrului Cioroianu.

La finalul discuţiei, Costică Argint a declarat presei că intenţiona să îl aştepte pe premierul Tăriceanu, la Roma, pe traseu, "cu roşii şi ouă", nemulţumit de lipsa sprijinului statului român, dar că a renunţat după ce a discutat cu reprezentanţii Guvernului.

"Intenţionam să îi facem premierului o primire mai puţin călduroasă. Un protest elegant, cu roşii şi ouă, care să nu facă rău. Am renunţat însă după ce am discutat, marţi şi miercuri, cu reprezentanţii Guvernului şi am stabilit să facem declaraţii rezervate şi să căutăm împreună căi comune pentru rezolvarea problemelor", a spus liderul comunităţii rome.

După întâlnirea de la Roma, premierul Tăriceanu l-a felicitat pentru modul în care a vorbit.

"Vă felicit pentru modul în care aţi vorbit. Foarte concis, foarte coerent şi v-am urmărit cu mare plăcere", i-a spus Tăriceanu lui Costică Argint.

MAE a confirmat că reprezentantul romilor români din Italia, Costică Argint, a participat la întâlnirea de miercuri a delegaţiei române cu reprezentanţii asociaţiilor românilor din Italia, dar precizează că Adrian Cioroianu nu s-a întâlnit cu acesta.

Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, nu s-a întâlnit şi nici nu a purtat o discuţie particulară cu Costică Argint, se arată într-un comunicat al MAE remis agenţiei MEDIAFAX.

MAE precizează însă că Argint a fost unul dintre participanţii la întâlnirea delegaţiei române cu reprezentanţii asociaţiilor românilor din Italia.

Imagini difuzate, joi, de posturile de televiziune îl prezintă însă pe ministrul Cioroianu stând de vorbă cu Costică Argint, cu o mână pe umărul acestuia.

Surse din Poliţie au declarat pentru MEDIAFAX, că, în aprilie 1997, Argint a fost cercetat pentru ultraj contra bunelor moravuri, după ce a intrat într-un bar din comuna vrânceană Găgeşti, a distrus mai multe bunuri şi a rănit grav două persoane.

În acelaşi an, în timpul procesului, bărbatul a fugit din ţară în Italia.

Cinci ani mai târziu, în 2002, la solicitarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vrancea, pe numele lui Costică Argint a fost emis mandat de urmărire internaţională. După alţi cinci ani, în iunie 2007, la solicitarea Tribunalului Vrancea, a fost emis mandat internaţional de arestare, bărbatul fiind condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru fapta sa.

"În anul 2006, bărbatul a reuşit să obţină statutul de azilant politic în Italia, astfel că autorităţile nu mai pot pune în aplicare mandatul. Poliţia Română nu are nicio vină în acest caz, pentru că nu poate să acţioneze pe teritoriul altui stat", au precizat sursele citate.