Ministrul Justiţiei cere revocarea procurorului Ţuluş

Printre argumentele care însoţesc cererea de revocare semnată de ministrul Tudor Chiuariu sunt menţionate "deficienţele majore identificate în urma controlului inspecţiei judiciare, deficienţe care sunt de natură de a vicia actele de urmărire penală efectuate de secţia a II-a a DNA, de a compromite total credibilitatea instituţiei, precum şi lupta împotriva corupţiei în general", se arată în comunicatul transmis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

Pentru a evita percepţia de politizare a activităţii DNA, devenită din ce în ce mai prezentă în ultima perioadă, demnitarul a cerut ca instituţia să redevină una bazată pe reguli, proceduri şi expertiză, nu pe strategii de dezinformare, arbitrariu şi interese ce pot fi interpretate ca politice.

" Este de datoria tuturor celor care au atribuţii în acest domeniu, să dăm dovadă de responsabilitate şi să acţionăm în vederea eficientizării actului de justiţie şi în vederea protejării credibilităţii instituţiilor implicate. Menţinerea în continuare în funcţie a unei persoane care a impus un mod de lucru bazat pe abuz şi incompetenţă, nu face altceva decât să confirme faptul că obiectivul acestei instituţii a devenit implicarea în dispute politice şi compromiterea publică a unor persoane. Pentru că activitatea defectuoasă are ca efect juridic cert faptul că dosarele alcătuite în cadrul secţiei vor fi restituite sau respinse de instanţe. Sub conducerea procurorului şef Ţuluş, activitatea secţiei a II-a a DNA se desfăşoară în condiţii care sfidează toate normele de procedură – independenţa procurorului de caz este facultativă, poliţiştii pot face orice act în locul procurorului, în baza principiului muncii în echipă, aducerea la cunoştinţă a învinuirii se poate face prin telefon, iar comunicarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale către persoanele cercetate, este opţională.
Plângeri penale neînregistrate ani de zile, mandate de percheziţie care expiră fără ca percheziţia să fi fost efectuată, procurori care n-au rezolvat nici un dosar în 9 luni de zile, dosare în care nu s-a făcut nimic până la momentul la care a intervenit prescripţia răspunderii penale – sunt realităţile triste ale secţiei a II-a în mandatul procurorului şef Ţuluş'', a adăugat ministrul Justiţiei, potrivit comunicatului.

Potrivit demnitarului, toate principiile care stau la baza reformei justiţiei iniţiate în 2005 şi în baza cărora Guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului au fost încălcate.

"S-a vorbit despre distribuirea aleatorie a cazurilor, şi controlul inspecţiei judiciare ne arată că acest principiu a rămas, la DNA, o simplă vorbă goală. Dosarele sunt distribuite după bunul plac al procurorului şef. S-a vorbit de principiul continuităţii, cu alte cuvinte, de imposibilitatea ca un anumit dosar să-i fie luat unui procuror şi dat altuia, cu încălcarea prevederilor legale. În realitate, asistăm la DNA la un adevărat carusel al dosarelor, luate şi date fără respectarea prevederilor legale. S-a vorbit de principiul specializării şi de DNA ca de o structură de elită. Ce am descoperit e că procurorii secţiei a II-a a DNA ignoră dispoziţii procedurale fundamentale, confundă acte procedurale simple şi că nu există nici o preocupare din partea procurorilor şefi pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale a celor din subordine. Mai presus de toate, s-a vorbit de independenţă şi de imparţialitate. Or asta nu are nimic de a face cu practica de a închide subit anumite dosare, cu actori dintr-o anumită parte a spectrului politic. După cum nu are nimic de-a face nici cu practica de a forţa constituirea anumitor dosare, fără să existe elementele necesare, şi apoi de a le ţine deschise, fără a efectua acte de cercetare, pentru persoane din cealaltă parte a scenei politice. Mai mult, se pot observa acţiuni concertate, prin care, aproape simultan, sunt deschise dosare mai multor lideri ai aceleiaşi formaţiuni politice'', a mai spus demnitarul.

Ministrul s-a referit şi la „discreţia” sau, dimpotrivă, „publicitatea” ce înconjoară anumite dosare.

"Astfel, în timp ce în cazul unui dosar ce viza anumite firme ce construiesc autostrăzi, este adoptă într-un mod discret o neîncepere de urmărire penală, fără a fi precizate nici persoanele vizate de soluţie, nici infracţiunile sub aspectul cărora au fost efectuate acte premergătoare, în cazul unui lider politic, în dosar nu afost începută nici măcar urmărirea penală, dar dosarul este cunoscut în toată mass-media", a mai spus Chioariu.

"De fapt, nu era nevoie să vină inspecţia judiciară să ne spună ceea ce oricine poate observa. Unul dintre cotidiane a devenit „gazeta de perete” a DNA. De acolo aflăm, cu mult înainte, ce dosare se mai pregătesc şi cui. Iar un preşedinte de partid a devenit purtătorul de cuvânt al instituţiei. Cum s-a apropiat campania electorală, acesta face periodic conferinţe de presă în care prezintă informaţii din dosarele aflate în lucru la secţia a II-a, despre care garantează că sunt «sută la sută» corecte, invocând «surse din DNA». Toate acestea ne demonstrează că nu mai e vorba de „întâmplări”, ci că totul face parte dintr-o strategie instituţională: nu mai contează finalitatea judiciară a dosarelor, ci spectaculozitatea mediatică. Aşa cum observa un reprezentant al societăţii civile, DNA a devenit o agenţie de PR'' a adăugat ministrul, conform comunicatului.

Potrivit demnitarului, au fost înregistrate întârzieri suspecte şi în privinţa cercetărilor care vizau oameni de afaceri sau grupuri economice, creând suspiciunea că DNA acţionează la comandă, pentru a proteja sau a afecta anumite interese economice.

"Toate acestea nu demonstrează decât că, sub îndrumarea directă a procurorului şef secţie Ţuluş, activitatea secţiei II-a DNA a devenit una dominată de arbitrariu şi abuz. Toate demersurile acestui procuror şef nu au ca obiectiv decât instaurarea controlului total, discreţionar asupra activităţii secţiei, prin:controlul asupra deschiderii dosarelor, prin neînregistrarea plângerilor sau amânarea nejustificată a cercetărilor, controlul asupra repartizării dosarelor, prin direcţionarea acestora către anumiţi procurori şi redistribuirea lor abuzivă, controlul asupra actelor care se fac în dosare, prin semnarea, fără nici un drept, a adreselor de solicitare de informaţii sau documente către instituţii, controlul asupra soluţiilor din dosare, prin verificarea soluţiilor de netrimitere în judecată, cu încălcarea competenţei procurorilor şefi serviciu, şi prin reţinerea spre soluţionare a unor plângeri împotriva soluţiilor care nu erau de competenţa sa, cât şi controlul asupra comunicării soluţiilor, prin practica comunicării selective a acestora'', se mai precizează în comunicatul MJ.

Ministrul vrea ca prin revocarea procurorului şef să recâştige credibilitatea activităţii DNA.

"Întârzierea luării unei decizii în acest caz nu face decât să compromită eforturile depuse până acum pentru credibilizarea justiţiei în România. Ministerul Justiţiei nu doreşte politizarea dezbaterii privind justiţia şi lupta anticorupţie. Cel mai important lucru este ca, în România, să se instaureze principiul potrivit căruia cei care au încălcat legea să plătească pentru faptele lor. Însă unei încălcări a legii nu i se poate răspunde cu o altă încălcare a legii. Este momentul ca orice tip de abuz să înceteze, iar justiţia să-şi recapete respectul şi credibilitatea de care are nevoie pentru a funcţiona", a conchis demnitarul.