Modul de operare al DNA Ploieşti a ajuns şi în Bratislava: halucinantul dosar „Mýtnik 3”

În Slovacia, în august 2021, antreprenorul slovac Miroslav Výboh, descris de presă ca un prieten apropiat al fostului prim-ministru, Robert Fico, a fost pus sub acuzare în aşa numitul „dosar Mýtnik 3”.

Procurorii slovaci îl acuză pe omul de afaceri de o presupusă direcţionare a sumei de 150 000 EUR (aproximativ 169 448 USD), de la antreprenorul slovac Michal Suchoba către un secretarul de stat al Ministerului de Finanţe, Peter Pellegrini. Totul s-ar fi petrecut în 2014, pentru a frauda contracte guvernamentale în domeniul IT, susţin procurorii.

Numai că o analiză a dezvăluirilor presa slovacă ridică semne de întrebare serioase cu privire la acuzaţiile aduse, la modul de efectuare a anchetelor de către procurorii slovaci şi cu privire la complicităţile dintre lumea politică şi cea judiciară în Bratislava. Dar de aceste moduri de operare, România nu este străină, celebre fiind cazurile DNA Ploieşti, DNA Oradea, DNA Braşov – care s-au finalizat cu procurori excluşi din magistratură, puşi sub acuzare penală sau daţi afară din principala structură de luptă anticorupţie din România.

Numai că în Bratislava, spre deosebire de România – politicul îşi dă pe faţă mâna cu justiţia.

În Slovacia, Daniel Lipšic, procurorul special, a fost numit în funcţie în 2021, fiind în trecut vicepremier, ministru al justiţiei şi ministru de interne, fost deputat al partidului de dreapta NOVA şi chiar rival politic al omului de afaceri pe care acum îl anchetează, Miroslav Výboh.
La momentul numirii sale în funcţia de procuror special al Slovaciei, presa relatează că Daniel Lipšic nu avea autorizaţiile de securitate necesare, nu avea experienţă în urmărirea penală, ba chiar are şi o condamnare pentru omor din culpă în 2017, pentru care a primit o pedeapsă de trei ani cu suspendare, fapt care l-a determinat să demisioneze din Parlament.

Acuzaţiile pe care procurorii le aduc antreprenorului Miroslav Výboh se bazează pe denunţuri – metodele preferate ale DNA sub mandatului Laurei Codruţa Koveşi, dosare importante în România sfârşindu-se astfel cu achitări definitive.

În cazul Miroslav Výboh, presa slovacă relatează că speţa se bazează pe „mărturiile a doi martori cooperanţi”: adică fostul preşedinte al Administraţiei Financiare, František Imrecze, şi omul de afaceri din domeniul IT, Michal Suchoba. Numai că şi mărturiile acestora conţin informaţii contradictorii şi inexactităţi, ca în cazurile DNA Ploieşti.

De exemplu, Imrecze ar fi declarat anchetatorilor din Bratislava că Miroslav Výboh ar primit plăţi necuvenite de la Suchoba în 2014, la biroul consulatului lui Výboh din Monaco situat în Radisson Blu Carlton Hotel, asta în timp ce omul de afaceri era consul onorific la Monaco la momentul respectiv. Numai că datele arată că biroul consular al lui omului de afaceri Miroslav Výboh nu a fost în Carlton Hotel până în 2016, iar Výboh nu a avut niciun alt birou în hotel în 2014.

O altă neconcordanţă se referă la declaraţia lui Suchoba: omul de afaceri din zona IT, denunţător şi el în acelaşi dosar, ar fi spus că Miroslav Výboh ar fi primit plăţile în 2014 într-un birou al MiddleCap Group din Hotelul Carlton. Asta în ciuda faptului că omul de afaceri acuzat - Miroslav Výboh - nu a fost afiliat cu MiddleCap până la fuziunea din 2018 a lui firmei Mayfair Assets cu MiddleCap Equity Partners.

În ianuarie 2022, metodele utilizate în dosarul lui Miroslav Výboh au atras atenţia şi magistraţilor.

Astfel, judecătorul Peter Šamko, de la Tribunalul Regional din Bratislava, a criticat public modul cum a fost făcută urmărirea penală în cazul Mýtnik şi în alte cazuri de corupţie - pe care le-a caracterizat drept o "fabrică de martori” constrânşi să furnizeze mărturii uneori dubioase împotriva altor inculpaţi. În perioada 2015- 2018, şi DNA Ploieşti – „unitatea de elită” a Laurei Codruţa Koveşi era numită la fel de presa din România – „fabrica de denunţuri” sau „fabrica de probe”.

Şi avocatul omului de afaceri Miroslav Výboh, Richard Donoghue -  fost procuror general adjunct al SUA, care l-a investigat pe regele mexican al drogurilor, Joaquín Guzmán (cunoscut sub numele de "El Chapo") - a criticat metoda utilizării excesive a denunţurilor în cercetarea penală. În mai 2022, acelaşi avocat Donoghue l-a acuzat chiar pe procurorul special Lipšic de folosire a fostului preşedinte al Administraţiei Financiare, František Imrecze, şi a omului de afaceri din IT, Michal Suchoba, pentru a depune mărturie împotriva lui Výboh, pentru că aceştia ar fi mărturisit infracţiuni semnificativ mai grave decât acuzaţiile cu care Výboh se confruntă.

În plus, cei doi denunţători ai omului de afaceri slovac, Miroslav Výboh - Suchoba şi Imrecze- sunt suspectaţi de presupuse spălări de bani în legătură cu grupul de criminalitate organizată Takáčovci, conform documentelor obţinute de ONG-urile anticorupţie. Numai că martorii denunţători Suchoba şi Imrecze nu au fost inculpaţi până în prezent pentru aceste presupuse fapte.

Confruntat cu metodele anchetatorilor dar şi cu complicităţile politico – judiciare ale anchetatorilor din Bratislava -  omul de afaceri Miroslav Výboh a obţinut în decembrie 2021, pe 10 ani, viză de rezidenţă din partea Guvernului Emiratelor Arabe Unite. Miroslav Výboh s-a oferit să participe la audieri prin videoconferinţă cu procurorii din Bratislava de la reşedinţa sa din Dubai, însă procurorul special Lipšic ar fi refuzat cererea acestuia, ceea ce l-a determinat pe avocatul lui Výboh, Ladislav Smejkal, să declare public că acuzaţiile aduse clientului său sunt ilegale.

În plus, presa slovacă arată că anchetatorul Agenţiei Naţionale pentru Combaterea Criminalităţii (NAKA), Ján Čurilla, continuă să asiste la urmărirea penală a lui Výboh, în ciuda faptului că Čurilla a fost la rându-i acuzat, în 2021, de manipularea incorectă a probelor şi mărturiilor într-un alt caz, iar acum este în aşteptarea procesului.

Numai că la Bratislava, controversele se ţin lanţ în legătură cu anchetatorii anticorupţie.

Presa relatează că acţiunile anterioare ale procurorului Lipšic pentru salvarea carierei juridice a actualului preşedinte al Tribunalului Specializat Specializat, Ján Hrubala, de la un presupus accident de conducere în stare de ebrietate în 2005, ar putea să-i confere lui Lipšic o influenţă nejustificată asupra judecătorului din cazul Mýtnik, Jozef Šutka, care, de asemenea face parte, alături de Hrubala, din Senatul Curţii Penale Specializate 9T, format din trei judecători.

Mai mult, motivaţiile investigaţiilor ar putea fi generate şi de prăbuşirea din sondaje. Cifrele partidului de guvernământ OL'aNO s-au prăbuşit la mai puţin de 10 % la sfârşitul anului 2020 şi începutul anului 2021 - chiar înainte ca acuzaţiile din cazul Mýtnik să fie aduse împotriva lui Výboh şi ai altor aliaţi din Opoziţie ai fostului premier Fico .

Procurorul special Lipšic, un fost deputat al partidului NOVA - aliat cu partidului de guvernământ OL'aNO - are, de asemenea, o relaţie de rivalitate binecunoscută cu Robert Fico şi Miroslav Výboh. Rivalitatea include şi solicitarea publică de efectuare a unei anchete parlamentare privind posibilele roluri ale lui Výboh şi Fico în cazul Republica Cehă şi Austria în cazul plăţilor necuvenite din cazul vehiculelor blindate Pandur în 2015, în ciuda faptului că Fico nu a făcut niciodată obiectul unei anchete penale iar Výboh nu a fost niciodată acuzat de vreo infracţiune.

În plus, presa slovacă a relatat că procurorul special Lipšic a avut legături personale şi profesionale strânse cu Ernest Valko, răposatul tată al avocatului denunţătorului Suchoba, Jana Válková, care l-a reprezentat şi pe fostul ministru de finanţe Ivan Mikloš în procesul civil de lungă durată împotriva lui Fico. Aceste legături anterioare ale procurorului pot sugera şi un conflict de interese între acuzare şi apărătorii denunţătorului, reliefează presa. Mai mult, şi avocaţii martorilor denunţători - Válková şi Miroslav Ivanovič - au legături cu rivali politici ai lui Fico. Válková este în prezent consilier al deputatului parlamentar al partidului OL'aNO Romana Tabak iar Ivanovič este director şi reprezentant legal pentru Selecta Biotech, o companie de biotehnologie cu sediul în Slovacia deţinută de activistul politic anti-Fico, Filip Rázga.

În Bucureşti, în perioada 2013- 2016, pe vremea mandatului Laurei Codruţa Koveşi la DNA, în sediile de protocol ale serviciilor de informaţii (SRI) aveau loc întâlniri secrete între politicienii de la putere – PSD – Victor Ponta, Vasile Dâncu, Gabriel Oprea, Liviu Dragnea – procurorii anticorupţie, şefi de parchete, judecători şi capi ai serviciilor secrete – ca George Maior sau Florian Coldea – dezvăluirile din presa română purtând titulatura „Sufrageria”.

Şi în Slovacia s-a întâmplat acelaşi lucru, dar câţiva ani mai târziu. În Bratislava, şi fostul director al Serviciului slovac de informaţii (SIS) Vladimír Pčolinský, chiar a depus mărturie în faţa parlamentului slovac în legătură cu o presupusă întâlnire secretă a procurorului special Lipšic, care ar fi avut loc în mai 2021, şi la care ar fi participat şi prim-ministrul OL'aNO, Eduard Heger şi preşedintele parlamentului partidului de dreapta SME Rodina, Boris Kollár, şi în care s-ar fi discutat despre posibilitatea ca diferite anchete penale să fi fost gestionate defectuos.

Noi dezvăluiri de presă cu privire la întâlnirile secrete dar şi mărturia lui Pčolinský nu arată însă şi despre ce anchete penale s-ar fi discutat. Cu toate acestea, prezenţa lui Lipšic la o întâlnire cu politicieni ca să discute despre  investigaţiile penale în curs de desfăşurare ridică evident îngrijorări cu privire la judecata şi politizarea cazurilor gestionate de procurorul Daniel Lipšic.

În Slovacia, cazul Miroslav Výboh urmează să se judece la sfârşitul anului 2022 sau la începutul anului 2023.