Monitorul Justiţiei | Procentul de peste 90% de admitere a cererilor DNA de supraveghere arată că acestea erau admise automat

În raportul privind „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătura cu acestea” se arată că:

Urmare a relatiilor transmise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi centralizate de curţile de apel din România a rezultat că, în perioada de referinţă, au fost înregistrate dosare având ca obiect măsuri speciale de supraveghere solicitate de Direcţia Naţională Anticorupţie, atât Structura Centrală, cât şi Structurile Teritoriale, după cum urmează:

• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

La nivelul instanţei supreme au fost înregistrate în total 953 de cereri formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere:

1. 314 cereri în anul 2014 (313 admise şi una respinsă),
2. 413 cereri în anul 2015 (412 admise şi una trimisă instanţei competente),
3. 148 de cereri (toate admise) în anul 2016;
4. 52 de cereri în anul 2017 (48 admise şi 4 respinse);
5. 26 de cereri în anul 2018 (21 admise, 3 respinse şi 2 trimise instanţelor competente).

Având în vedere aceste date, Inspectia Judiciară a observat că numărul cererilor formulate de DNA având ca obiect măsuri de supraveghere a scăzut începând cu anul 2016, în anii 2017 şi 2018 înregistrându-se o scădere semnificativă a numărului cererilor cu acest obiect, faţă de anii 2014 si 2015.

Precizăm că potrivit art. 40 C.pr.pen., cererile privind dispunerea unor măsuri de supraveghere au fost adresate de DNA către Înalta Curte de Casaţie şi Justitie deoarece dosarele de urmărire penală în care erau formulate cererile respective aveau ca obiect următoarele infracţiuni: de înaltă trădare; infracţiunile savarsite de senatori, deputati si membri din Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului;  infractiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Doar în cazul acestor infractiuni şi în cazul acestor persoane Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să judece în prima instanţă (pe fond) şi, prin urmare, dacă DNA ancheteaza astfel de infracţiuni şi astfel de persoane este obligatoriu ca cererile să fie transmise către instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza pe fond.

Din analiza datelor puse la dispozitie a rezultat şi ca din totalul de 953 de cereri înregistrate, 942 de cereri au fost admise, reprezentând un procent de 98,85%.

Continuarea poate fi citită AICI.