MP: Modificările Cpp şi Cp restrâng prerogativele organelor judiciare

"Cele 48 de propuneri ale procurorilor vizează, în principal, înlăturarea subordonării interesului colectiv al societăţii celui personal (de regulă al persoanelor învinuite de comiterea unor infracţiuni), remarcându-se că majoritatea modificărilor aduse Codului de procedură penală şi Codului penal duc la importante restrângeri ale prerogativelor organelor judiciare de natură să afecteze eficacitatea activităţii acestora de stabilire a adevărului în procesul penal", potrivit unui comunicat al Ministerului Public.

Observaţiile Ministerului Public înaintate Ministerului Justiţiei au la bază "experienţa organelor de urmărire penală şi practica judiciară din celelalte state ale Uniunii Europene referitoare la mijlocele de probă, la actele procedurale întocmite de procurori, la celeritatea soluţionării cauzelor penale, precum şi la rolul procurorului ca titular al acţiunii penale", potrivit sursei citate.

Ministerul Public apreciază că modificarea Codului de procedură penală referitoare la efectuarea percheziţiilor domiciliare face ca, practic, să nu mai poată fi solicitată percheziţia fără avertizarea persoanei care este cercetată, în condiţiile în care noile modificări cer procurorului să prezinte instanţei, odată cu cererea de autorizare a percheziţiei, şi un proces-verbal din care să rezulte refuzul predării obiectului sau înscrisului solicitat de organul de urmărire penală. Astfel, potrivit opiniei Ministerului Public, persoana vizată de efectuarea unei percheziţii este prevenită că se află în vizorul organelor de urmărire penală.

În opinia procurorilor, modificările aduse Codului de procedură penală ar crea posibilitatea ca persoana în cauză să distrugă sau să ascundă mijloacele de probă.

În opinia procurorilor, modificarea referitoare la un termen minim de 24 de ore necesar avocatului din oficiu pentru pregătirea apărării "este practic o invitaţie adresată învinuiţilor, inculpaţilor şi apărătorilor de rea-credinţă de a tergiversa cauza".

Procurorii critică şi modificările aduse procedurii penale referitoare la limitarea în timp a urmăririi penale la maximum şase luni pentru toate infracţiunile, cu excepţia celor a căror pedeapsă este detenţiunea pe viaţă sau mai mare de 15 ani, când termenul este de un an, cu impact asupra infractorilor de drept comun (autori de omoruri, tâlhării, violuri), care ar putea rămâne nepedepsiţi, deoarece se pot utiliza celelalte instrumente legale puse la dispoziţia lor chiar de prezentul cod.

Procurorii apreciază că modificările referitoare la autorizarea interceptării şi înregistrării comunicaţiilor "nu fac altceva decât să dovedească inutilitatea probei".